Titlu in romana: Obiecte ascutite
Titlu in engleza: Sharp objects
Autor: Gillian Flynn
Apariție: 2006
Nota: 5/5
De la Fata din tren, Fata disparuta sau Jocul lui Gerald, am inceput sa simt tot mai mult gustul thrillerelor. In luna mai am primit de la cei de la Libris o noua carte semnata de Gillian Flynn, autoare pe care probabil o stiti de la Fata disparuta (Gone Girl). De data aceasta avem un thriller cu un altfel de subiect, dar la fel de incitant si interesant. Dupa ce am citit si aceasta carte, trebuie sa va spun ca deja am pus ochii pe o a treia si o tot caut de cateva zile. Din pacate nu am gasit-o la Bookfest, i-am intrebat in mod special pe cei de la standul editurii Trei de ea, dar nu o aveau, asa ca o sa o caut pe site.
Revenind la subiectul cartii despre care voi scrie astazi, Obiecte ascutite, acesta se centreaza asupra personajului principal Camille Preaker, o jurnalista de investigatii, care este trimisa in locul natal pentru a documenta o serie de articole despre doua crime extrem de ciudate.
Camille are o intreaga istorie cel putin grea, un trecut in ceata si plin de semne, pe care-l poarta pe trup si care ii face foarte grea intoarcerea acasa. Unde mai pui si faptul ca cele doua crime despre care trebuie sa scrie implica copii si ca mama ei are o reactie ciudata si o atitudine care mie mi-a ridicat semne de intrebare inca de la inceput.
Un personaj extrem de sinistru este sora vitrega mai mica a lui Camille, Amma, o pustoaica care are totusi o influenta foarte mare asupra tuturor oamenilor din micul oras Wind Gap. Tot sinistra este si Adora, mama Camillei, desi cred ca sinistru e un cuvant prea suav pentru ceea ce reprezinta femeia asta. As fi tare curioasa sa vad un film care are la baza aceasta carte, pentru ca as putea sa si vizualizez mai bine personajele pe care mi le-am imaginat.
Subiectul nu e neaparat unul usor de citit si nu spun asta pentru ca ar fi detaliate crimele, ci mai degraba pentru ca, asa cum am spus si mai sus, implica copii si minti bolnave. Iar copii sunt un subiect sensibil pentru multi. Dar eu am citit cu interes cartea, a fost mai degraba ca si cum as fi vazut un film. Povestea este, din punctul meu de vedere, originala, cu personaje foarte bine create. Ca tot vorbim din nou de personaje, cred ca cel mai rau m-a enervat sotul Adorei. Am avut momente in care efectiv imi venea sa il dau cu capul de pereti sa se trezeasca odata. E fix genul de om care nu coboara cu picioarele pe pamanat nici in ultimul moment.
Per total, va recomand cartea, e un thriller genial, cu o serie de intorsaturi pe care le ia intrega situatie la final. Cred ca Gillian Flynn exprima foarte bine prin intermediul acestei carti, ceea ce poate provoca o trauma din copilarie sau necesitatea excesiva a mamelor de a simti ca ceilalti au nevoie de ele in permanenta. Cel putin asta este ceea ce mi-a transmis mie aceasta carte.