Cărți populare #1

Ce au în comun Taylor Jenkins Reid, Alex Michaelides și Agnès Martin-Lugand? Ei bine, au scris trei cărți care au fost iubite de cititori dar care mie mi-au cam înșelat așteptările. De aceea, de cele mai multe ori aștept puțin înainte de a cumpăra cărți atât de intens promovate și lăudate (hype fiind termenul folosit).

În astfel de cazuri ne întrebăm dacă problema e la noi sau la carte. Iar eu v-aș spune că nu e nici o problemă de nici o parte pentru că, poate nu a fost momentul potrivit pentru lectura respectivă, poate aștepările au fost prea mari, generate de experiența anterioară cu romanele autorului sau de lauda din online, sau pur și simplu suntem deja experimentați cu privire la un anumit gen și cartea respectivă e mai slabă decât altele din același gen pe care le-am citit.

În cazul autorilor menționați mai sus, am citit Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo, Pacienta tăcută și Oamenii fericiți citesc și beau cafea și la ele mă voi referi mai jos. Apoi, pe principiul “dacă nu ți-a plăcut asta, citește asta” o să vă recomand și câte o carte pe care eu o găsesc similară dar care mi-a plăcut mult mai mult.

Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo încă face vâlvă în online și eu nu am reușit încă să înțeleg de ce. Autoarea nu are neapărat un stil deosebit de a expune povestea iar legătura fostei vedete de la Hollywood cu ziarista este, din punctul meu de vedere, destul de previzibilă. Mi-a plăcut însă adevărata poveste de dragoste a vedetei, sau ceea ce cred eu că a fost adevărata poveste de dragoste.

Pacienta tăcută a făcut și ea destul de multă vâlvă în online și îmi amintesc că aveam așteptări destul de mari atunci când am început să o citesc. Însă prin mâna mea mai trecuseră destul de multe thrillere și cărți de mister și a fost previzibilă, într-atât încât am fost chiar dezamagită de faptul că m-am lăsat impresionată de vorbele care o situau ca o poveste surprinzătoare, cu legături la care nimeni nu se aștepta.

Oamenii fericiți citesc și beau cafea are un titlu foarte frumos, care-l păcălește pe orice cititor. Și spun că păcălește pentru că nu prea e vorba despre nici un fel de citit sau băut de cafea. Ideea e bună dar titlul ar fi trebuit să fie diferit sau povestea modificată astfel încât să ne îndeplinească și nouă, cititorilor, așteptările. Protagonista acestui roman fuge din Paris ca să se vindece, pe cât posibil, de trauma prin care a trecut. M-a dezamăgit pentru că nu a pus mai mult accent pe cafeneaua din Paris.

Nu spun că au fost cărți proaste ci că pe mine nu m-au impresionat. Și dacă sunteți într-o situație similară sau chiar dacă voi iubiți aceste trei cărți, vă recomand să încercați și propunerile următoare.

Femei de Oscar de Melanie Benjamin ar fi recomandarea care ar înlocui Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo. Spune povestea a două femei, două prietene care au făcut parte dintre cei care au pus bazele industriei filmului. Și se axează și pe poveștile de dragoste și legăturile de familie pe care cele două le au.

Văduva de Fiona Barton mi se pare o carte de mister destul de interesantă. Din greșeală, eu am citit întâi volumul doi al seriei din care face parte și apoi am citit acest prim volum, cunoscând astfel punctul de vedere al soției un bărbat bănuit de crimă, după ce cunoșteam deja cazul. Nu mi se pare că e destul de prezentă printre cititori și de aceea aș recomanda-o în locul cărții Pacienta tăcută.

E cineva acolo? de Marian Keyes. Aceasta e o carte ce a rămas în mintea mea de când am citit-o, în liceu. Spune povestea Annei, o tânără care se trezește practic pe canapeaua părinților ei în Dublin și vrea să se întoarcă în New York la viața ei și la soțul ei. Doar că el nu-i răspunde oricâte mesaje îi trimite ea. E tot despre vindecare și cred că acesta e aspectul pentru care am ales-o ca recomandare în locul cărții Oamenii fericiți citesc și beau cafea.


Acestea sunt cărțile populare despre care m-am gândit să scriu. Sunt sigură că fiecare dintre noi are astfel de cărți care sunt populare și iubite dar care nu crează neapărat aceleași impresii și sentimente și în noi, și rămânem puțin dezamăgiți. Dacă vrei, te invit să – mi spui și tu câteva astfel de titluri.

Ce am citit în luna ianuarie 2023

A trecut deja prima lună din an și cu puțină întârziere, fac și eu o retrospectivă a cărților citite. Dar înainte să vorbim despre douăsprezece titluri pe care le-am terminat de citit în luna ianuarie, am scos și câteva statistici despre care vreau să povestesc.

În primul rând să vorbim despre formatul cărților. Am citit patru cărți în format audio, patru în format ebook, două care au copertă cartonată și două paperback. Opt dintre cărți au fost scrise de autoare iar patru de autori, iar acesta este unul din rezultatul care mă bucură cel mai mult. Am oferit 3 stele pe Goodreads pentru cinci dintre lecturi, 4 stele pentru alte cinci titluri și 2 stele pentru alte două dintre lecturi. Media stelelor oferite este astfel 3.75 stele. Două dintre titluri au fost citite pentru cluburile de carte din care fac parte. Am citit opt cărți în limba română, două în engleză și două în spaniolă.

Așadar, am început anul cu două cărți pe care nu am reușit să le termin în decembrie. Este vorba despre cel de-al patrulea volum al seriei Harry Potter, de J.K. Rowling, Harry Potter and the Goblet of Fire (în română Harry Potter și pocalul de foc), în ediția ilustrată de Jim Kay, și de o carte scrisă de Agatha Christie, Cinco cerditos (în română Cei cinci purceluși).

Nu știu ce ar putea fi adăugat despre Harry Potter, dat fiind că este cel de-al patrulea volum iar iubitorii știu probabil despre ce este vorba. Cititul acestor variante ilustrate, este o tradiție pentru mine, ceea ce înseamnă că în fiecare decembrie încep un volum al acestei serii. Harry se întoarce la Hogwarts pentru încă un an plin de aventuri. Acolo ajung și elevii altor două școli de magie, pentru un concurs între școli iar aproape întreaga poveste din acest volum se învârte în jurul probelor acestui concurs.

Despre Cei cinci purceluși ai lui Christie, pot să vă spun că Hercule Poirot se întoarce pentru a rezolva un mister vechi de 16 ani. Și-a omorât Caroline soțul infidel sau altcineva a dat vina pe ea? Hercule este contactat de fiica lui Caroline, care între timp a murit în închisoare, și este rugat să o ajute să dovedească nevinovăția mamei sale. I-am scăzut din steluțe pentru că mi-am dat seama cine a fost făptașul. 🙂

Următoarea carte terminată a fost Suntem dezrădăcinate de Malala Yousafzai, o carte pe care o găsiți la super preț pe Libris. Malala ne aduce aminte de povestea sa, dar atenția în acest volum este asupra altor femei, din diferite colțuri ale lumii, care au fost nevoite să fugă din diverse motive.

În încercarea mea de a găsi o metodă de a învăța mai eficient, am citit Super student de Olav Schewe. Are o serie de sfaturi destul de bune, și aș recomanda-o elevilor și studenților. E mai puțin eficientă pentru cei care studiază singuri, fără să meargă la o instituție se predă, dar am pus în aplicare un element prezentat, legat de un fel de “hărți” create pe orizontală.

Cartea clubului de carte de aici din Olanda, a fost una cu aromă de Crăciun, The Christmas bookshop de Jenny Colgan. Nu cred că este tradusă în limba română dar vă încurajez să o citiți sau ascultați în engleză, întrucât autoarea are în general cărți care pot fi încadrate la chick-lit și romance, cărți care se citesc destul de ușor, sunt plăcute și îți dau o stare bună. Ăsta a fost și cazul acesteia. O urmărim pe Carmen, o femeie care este nevoită să accepte oferta de a se muta cu sora ei perfectă și familia acesteia și să meargă la un job într-o librărie, pe o perioadă scurtă de timp (sau așa crede ea). Lui Carmen îi place să citescă dar nu își dorea neapărat să lucreze acolo și cu atât mai mult să se mute cu sora ei perfectă, femeie de carieră și mamă a trei copilași, însărcinată cu un al patrulea… Însă Edinburg e magic în timpul iernii și lucrurile se reorganizează în viața lui Carmen într-un fel la care nu s-ar fi așteptat.

La începutul anului am cerut pe Instagram câteva recomandări de cărți de dezvoltare personală, pentru că vreau să lucrez în această direcție în 2023, iar una dintre recomandări a fost Schimbă-ți atitudinea ca să-ți schimbi viața de Jeff Keller. Fără a mă face să-mi dau ochii peste cap de 1000 de ori (așa cum procedam cu acest tip de cărți în trecut), mi-a dat câteva trucuri sau idei și chiar m-a făcut să rămân focusată pe ideea de a fi pozitiv, fără a fi neapărat fals pozitiv sau exagerat.

O carte extrem de veche de pe lista mea de citit de pe Goodreads este Încă o dorință de Andres. Andreea, este o femeie pe care am cunoscut-o prin serial readers și Facebook, acum câțiva ani și atunci am adăugat și cartea ei, dar nu am apucat să ajung la ea niciodată până acum (fac un fel de curățenie în cărțile foarte vechi de pe TBR). Apropo, știați de tricourile astea faine cu #proudserialreaders?

El maestro de Auschwitz (en: The children’s Block; nu e tradusă încă în limba română) de Otto Kraus (soțul Ditei Kraus, Bibliotecara de la Auschwitz) este o carte pe care mi-am dorit să o citesc de când am aflat din O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus că și el a scris o carte. Este povestea învățătorului copiilor de la Auschwitz.

Femei de Oscar de Melanie Benjamin a fost cartea numărul doi de la clubul de carte Povești cu Mikelutza de pe discord. Am citit-o cu Mikelutza, AncaIrofte și LucianaCorlan.

Mi-a plăcut destul de mult și încă pare destul de actuală deși acțiunea începe pe la începutul secolului XX și le are în prim plan pe două femei care au făcut istorie: Mary Pickford și Frances Marion. Chiar și Charlie Chaplin apare în carte dar și alți actori. Ne este explicat și cum erau făcute filmele mute și cum s-au adaptat creatorii acestora la evoluția către filmele cu sunet. Dintre cele două prietene, preferata mea a fost Frances.

Mica enciclopedie ikigai: Metoda japoneză de descoperire a scopului în viață de Ken Mogi a început promițător și s-a terminat dezamăgitor. M-au interesat cei cinci piloni dar nu mi-a plăcut neapărat cum s-a trecut prin ei și exemplele folosite. Parcă totul s-a transformat într-o prezentare a japonezilor și elementele specifice lor. Și ați avea dreptate dacă mi-ați reproșa că mă plâng degeaba, că despre asta e vorba în titlu, dar eu n-am găsit metoda, sau poate n-am înțeles-o?

Viscolul copiilor de Melanie Benjamin este o carte pe care mi-am dorit să o citesc pentru că acțiunea legată de viscol de întâmplă în ianuarie și am vrut să fie în ton cu această lună. Din fericire, eu n-am avut parte de un viscol, dar personajele din carte da. Și din păcate nu-i despre oameni de zăpadă și jocuri, ci despre lucruri serioase. Cartea are la bază evenimente reale și cel mai curios lucru este faptul că e vorba de o comunitate de norvegieni. Ați zice că ar fi trebuit să fie obișnuiți cu frigul, nu-i așa? Dar când iadul alb te ia prin surprindere (mai rău decât pe autoritățile române la prima fulguială), n-ai cum să iei decizii bine gândite.

Ultima lectură a lunii a fost Magia ordinii de Marie Kondo, o femei faimoasă pentru metodele ei de a organiza. Util, nu zic nu, chiar m-a motivat să fac un declutter dar m-a făcut să-mi ies puțin din minți când am citit despre cum să le mulțumim hainelor sau lucrurilor pe care le folosim sau purtăm. N-ai cum să nu pari puțin fugit de acasă dacă le mulțumești șosetelor, nu?

Cam astea au fost lecturile primei luni din an. Sunt mulțumită de cum merg lucrurile, dar sper la lecturi mult mai bune în lunile următoare. A fost o lună productivă, cum nu cred că va fi februarie, dar cu siguranță recuperez din martie încolo. Până atunci, spor la citit să avem!

Cărți cu titluri similare

Acum câțiva ani am descoperit pe youtube un booktuber din Spania care făcea o dată sau poate de două ori pe an un video despre cărți care au aceeași copertă sau oricum erau foarte asemănătoare. Mi-am adus aminte de asta acum vreo două săptămâni, când am început să citesc Frumoasele adormite de Stephen King. Pornind de la acest titlu, am făcut o întreagă listă de cărți care au fie același titlu fie o parte din titlu este similar.

Așadar, când am început cartea lui King, mi-am dat seama că pe lista mea de cărți pe care vreau să le citesc, de pe Goodreads, am doi autori care au scris Frumoasele adormite. Primul este așa cum am menționat anterior regele cărților horror iar cel de-al doilea este Yasunari Kawabata. În cazul amândurora, frumoasele adormite sunt femeile, doar că motivele par a fi diferite.

Un alt exemplu de titluri exact la fel sunt Evadare de la Auschwitz de Joel C. Rosenberg și Andrei Pogojev. Așa cum spune și numele cărților, acestea sunt două povești ale unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Alte titluri similare au ca subiect următoarele: vieți secrete de scriitori, case, fete și femei aflate undeva, croitorese, istorii, soții (multe soții), fete cu paltoane sau fete care au anumite lucruri sau accesorii, fiice și jurnale.

1. Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso și Viața secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg. Le-am citit pe amândouă și trebuie să recunosc că cea din urmă mi-a plăcut mult mai mult pentru că mi-a permis să aflu aspecte reale și mai puțin cunoscute din viața unor mari scriitori. Cartea lui Guillaume Musso este o ficțiune de mister.

2. Casa germană de Annette Hess și Casa olandeză de Ann Patchett. Prima este încă pe lista mea de cărți de citit dar intuiesc că are legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce pe cea de-a doua am citit-o deja în primele mele luni în Olanda și este mai degrabă o poveste a unei familii, o poveste de iubire și sacrificii iar acțiunea nu are loc în țara ce-mi este mie gazdă acum.

3. Fata din tren de Paula Hawkins și Fata din Brooklyn de Guillaume Musso. Am citit romanul lui Hawkins în 2016 și m-a fascinat atât de tare că am terminat-o de pe o zi pe alta. Și cartea lui Musso mi-a plăcut foarte mult, e tot o carte de mister pe care am citit-o în 2017 și țin minte că tot încercam să îmi dau seama ce a pățit fata din Brooklyn. Abia așteptam să ajung la final ca să înțeleg tot labirintul acela din carte.

4. Femeia din cabina 10 de Ruth Ware și Femeia de la fereastră de A.J. Finn. Ambele reprezintă primele mele lecturi ale celor doi autori și sunt cărți de suspans și mister.

5. Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și Croitoresele de la Auschwitz de Lucy Adlington. Pe una am citit-o deja, cealaltă, și anume cartea lui Adlington abia ce s-a tradus în limba română dar, ambele au legătură, așa cum probabil v-ați dat seama, cu lagărele de concentrare și cu această meserie pe care unele femei trebuiau să o facă.

6. Istoria albinelor și Istoria apelor de Maja Lunde, Istoria iubirii de Nicole Krauss și Istoria secretă de Donna Tartt. Am citit două din aceste titluri și anume cartea lui Nicole Krauss, pentru care probabil nu am ales cel mai bun moment de lectură pentru că nu mi-a prea plăcut, și Istoria albinelor care este de fapt primul volum al unei serii numite Klimakvartetten (Cvartetul climatic) scris de autoarea norvegiană Maja Lunde. Istoria apelor este cel de-al doilea volum al acestei serii. Toate cele patru cărți menționate sunt cărți de ficțiune.

7. Și acum urmează cea mai mare categorie: cea a soțiilor. Soțiile cuiva: Soția plantatorului de ceai de Dinah Jefferies, Soția aviatorului de Melanie Benjamin, Soția bancherului de Cristina Alger și Soția diplomatului de Pam Jenoff. Acestea sunt cărți de ficțiune sau ficțiune istorică, cu excepția soției bancherului care este o carte thriller. Eu le-am citit pe primele două și cartea scrisă de Melanie Benjamin m-a impresionat. Ea scrie adesea despre femei puternice aflate în umbra unor bărbați puternici și renumiți.

Soția care se află undeva: Soția de la etaj de Rachel Hawkins, Soția dintre noi de Greer Hendricks și Soția din Paris de Paula McLain. Alte soții: Soția călătorului în timp de Audrey Niffenegger și Soția perfectă de J.P. Delaney. Dintre acestea, am citit doar Soția din Paris și Soția călătorului în timp și ambele mi-au plăcut foarte mult. Prima, este povestea de dragoste dintre Hemingway și una din soțiile sale iar cea de-a doua este o carte de dragoste ce transcende limitele imposibilului. Celelalte titluri menționate sunt cărți de mister/thriller.

8. Fata cu palton albastru de Monica Hesse și Fata cu palton roșu de Kate Hamer. Prima este o ficțiune istorică a Amsterdamului ocupat de naziști iar cea de-a doua este o carte de suspans/mister.

Fata ce deține ceva: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Fata cu cercel de perlă de Tracy Chevalier și Fata cu toate darurile de M.R. Carey. Dintre acestea, nu am citit cartea lui Tracy Chevalier dar este pe listă, îndeosebi pentru că face referire la un tablou al unui important pictor olandez ale cărui opere am avut ocazia să le văd. Fata cu fragi e o carte de ficțiune/ficțiune istorică, frumoasă ca un tablou și cu o atmosferă deosebită. Cartea lui M.R. Carey este o carte distopică.

9. Fiica ceasornicarului de Kate Morton, Fiica Reichului de Louise Fein și Fiica Papei de Dario Fo. Le-am citit pe toate trei și toate sunt ficțiuni istorice. Prima face referire la artiștii din Frăția Magenta, din a doua jumătate a anilor 1800, cea de-a doua își are acțiunea în Germania nazistă iar cea de-a treia ne duce destul de mult în trecut, până în anii 1500, la Lucrezia Borgia.

10. Jurnalul Annei Frank de Anna Frank și Jurnalul Reniei de Renia Spiegel. Primul jurnal e probabil mai faimos decât cel de-al doilea pentru că Jurnalul Reniei a fost descoperit după 70 ani. Dar, ambele sunt cărți de non-ficțiune unde Anne Frank și Renia ne povestesc viața lor, ambele fiind doar niște adolescente atunci când țara lor este invadată (Olanda și Polonia).

Acestea au fost titlurile pe care eu le-am citit sau care se află pe lista mea interminabilă de cărți de citit și care au titluri similare sau identice. Cred că e interesant să ne uităm din când în când la cărți și în felul acesta, în ideea că poate descoperim povești noi. Dacă în viitor voi mai găsi alte titluri asemănătoare, voi mai face un alt articol. Până atunci, dacă ați întâlnit și voi astfel de cazuri, puteți să le menționați în comentarii. 🙂