Category: Romana

Posted on

Primăvara în Toscana – Santa Montefiore

Titlu în engleză: The temptation of Gracie

Autor: Santa Montefiore

Apariție: 3 aprilie 2018

Notă: 3/5

Primăvara în Toscana de Santa Montefiore este una din cărțile rămase din reading challenge-ul meu de vară, pe care le-am trecut în provocarea pentru toamnă, despre care v-am povestit aici.

Deși nu sunt un fan al cărților romance mai aleg din când în când câte un astfel de roman, în eventualitatea în care nu prea mai am poftă să citesc altceva sau sunt într-un fel de reading slump. De altfel, această lectură a fost una mult mai plăcută decât ma așteptam.

O întâlnim pe Gracie, o bunică rămasă singură într-un mic orășel. Aparent, este destul de ocupată cu organizarea diverselor evenimente alături de alte câteva doamne din oraș deși, realitatea este că totul pică mai tot timpul în cârca ei. Într-o zi, decide să plece din oraș, într-o călătorie până în Italia, pentru a participa la un curs de gătit într-un frumos palat. Îi comunică decizia unei singure persoane și de acolo, întreg orașul află despre planurile ei.

Veștile circulă până la fiica ei, Carina, cu care nu are o relație foarte apropiată. Deși inițial își pusese în gând să o convingă să se răzgândească, alege până la urmă să i se alăture, împreună cu fiica ei, Anastasia.

Cele trei pornesc astfel pe un drum, împreună dar și separat. Vor putea oare aromele italiene și căldura Italiei să le facă să meargă pe același cărare și să se regăsească? Și vor ieși oare la iveală secretele de mult ascunse?

Așa cum am spus și mai sus, a fost o lectură plăcută dar au fost câteva aspecte despre care eu cred că nu își aveau locul sau că nu s-au potrivit foarte bine cu povestea lui Gracie. Mă refer la momentele din a doua parte a cărții, în care autoarea se întoarce în localitatea de unde a plecat Gracie în călătorie și se axează pe alte persoane.

Primăvara în Toscana este o carte care se citește ușor și repede, plăcută, cât să-ți mai aduci aminte încă o dată de primăvară și vară, înainte de instalarea definitivă a toamnei.

Posted on

Sub aceeași stea – John Green

Titlu în engleză: The fault in our stars

Autor: John Green

Apariție: 10 ianuarie 2012

Notă: 5/5

Hazel Grace Lancaster este o fată în vârstă de 16 ani, căreia îi place să citească, să se uite la televizor, îi plac poeziile și să doarmă, și și-ar dori ca plămânii ei să funcționeze normal. Are impresia că de când se știe s-a aflat în fază terminală. Pentru că mama ei consideră că este deprimată, începe să o ducă la un un fel de alcoolici anonimi pentru oameni cu cancer. Mai precis, este vorba despre un grup de sprijin, unde Hazel merge în fiecare miercuri, dar care simte că nu o ajută, mai ales pentru că lista celor pentru care trebuie să se roage, pentru că au trecut într-o lume fără suferință este din ce în ce mai lungă.

Într-una din zilele de miercuri, Hazel îl cunoaște pe Augustus Waters, care a suferit și el de o boală cumplită. Primul lucru pe care l-a gândit fata despre acest tânăr este că e foarte arătos. Dar pe măsură ce îl descoperă, fizicul lui rămâne în urmă, pentru că Augustus este amuzant, inteligent, îi plac metaforele și o face pe Hazel să se simtă bine.

Chiar dacă personajele se confruntă cu aceste boli necruțătoare, ele sunt mai pline de viață decât multe alte personaje pe care le-am întâlni într-o carte young adult. Mi-au plăcut foarte mult ambele personaje principale. Am râs și am plâns citind cartea asta iar acesta este un lucru ce nu se întâmplă prea des.

Povestea este una interesantă, care ne oferă o lecție, ritmul este antrenant, acțiunea curge foarte frumos, fără momente în care să te plictisești. Îmi amintesc că am văzut multe critici la adresa cărților lui John Green dar din ce am mai citit eu, cred că aceasta este una din cele mai bune, și o recomand oricui, indiferent dacă vorbim de un cititor adolescent sau adult.

Posted on

Tatuatorul de la Auschwitz – Heather Morris

Titlu în engleză: The Tattooist of Auschwitz

Autor: Heather Morris

Apariție: 27 ianuarie 2018

Notă: 5/5

Mi-am dorit Tatuatorul de la Auschwitz de când am văzut-o prima dată și, imediat cum am achiziționat-o m-am și apucat să o citesc.

Este un roman de ficțiune istorică dar inspirată din realitate. Centrul poveștii este viața lui Lale, și dragostea pentru Gita, femeia pe care am cunoscut-o într-un lagăr de concentrare. În ciuda probabilității mici de supraviețuire, cei doi reușesc să trăiască. Au trecut prin o mulțime de încercări și greutăți teribile dar este incredibil cum iubirea poate să crească și să înflorească într-un asemenea loc.

Zilele trec, pline de crime dar Lale are o ocupație care-l ține cumva la adăpost de moarte. Este tatuator dar se simte vinovat pentru că îi ajută pe naziști la marcarea oamenilor care sosesc la Auschwitz, cu numere, făcând astfel să dispară identitatea acestora și numele lor.

Heather Morris a petrecut mult timp alături de Lale Sokolov, pentru a-i asculta povestea, pe care acesta a decis să o spună abia după moartea soției sale. Bărbatului i-a fost teamă că dacă va spune tot ceea ce a pățit în timpul șederii în lagăr, va fi considerat colaborator al naziștilor. Și a reușit să țină totul pentru sine timp de 50 de ani.

Pe lângă toate întâmplările nefericite din acel loc, avem ocazia să aflăm și cum s-au îndrăgostit Lale și Gita. În afară de tot ce a făcut pentru femeia pe care o iubea, Lale și-a riscat de multe ori pielea pentru a-i ajuta pe alții, pentru a le oferi ceva de mâncare sau pentru a obține un medicament care i-ar putea ajuta să supraviețuiască.

Tatuatorul de la Auschwitz ne arată o nouă poveste sfâșietoare dar condimentată și cu speranță și iubire. Este o lecție că dragostea adevărată va găsi întotdeauna o cale pentru a supraviețui și că există speranță în lume.

În ciuda tuturor criticilor pe care le-am văzut în ultima vreme cu privire la această carte, și mai ales cu privire la modul de scriere, eu o recomand și v-aș sfătui să vă uitați dincolo de aparențe. Este o carte pe care cred că trebuie să o răsfoiți.

Posted on

Pactul – Jodi Picoult

Titlu în engleză: The pact

Autor: Jodi Picoult

Apariție: 22 aprilie 1998

Notă: 4/5

Am văzut prima dată această carte pe Instagram, la Eugenit de la Despre Cărți și mi-a atras atenția mai ales descrierea pe care aceasta i-a făcut-o. Auzisem de ea și înainte dar, doar atunci mi-a stârnit curiozitatea.

Emily și Chris sunt doi tineri care au crescut împreună. Familiile lor sunt apropiate încă de când s-au mutat în cartier și faptul că cei doi au ajuns să aibă o relație când au devenit adolescenți, nu a surprins pe nimeni.

Lucrurile iau o întorsătură nefericită atunci când, într-o noapte, cele două familii primesc un telefon care le va schimba viața pentru totdeauna: Emily este moartă iar Chris, inconștient, este în drum spre spital.

Deși inițial s-a crezut că este vorba despre un accident nefericit, ceea ce află părinții va complica și mai mult situația: moartea tinerei a fost provocată de un glonț tras în cap. Iar pistolul care a fost folosit mai are un singur glonț.

Ipoteza prezentată de Chris este aceea a unei sinucideri colective care nu a mai avut loc după ce s-a tras primul glonț. Acest fapt dar și alte detalii legate de cum s-au întâmplat lucrurile, ridică o mulțime de suspiciuni în privința tânărului, nu numai din punctul de vedere al anchetatorilor dar mai ales din partea părinților.

În mod evident, nefericitul eveniment distruge frumoasa relație a celor două familii. a fost nevoie de un singur glonț ca toți anii petrecuți împreună să fie dați uitării și să împartă oamenii în două tabere: cei care îl cred pe Chris și cei care îl acuză de crimă.

Va avea loc și un proces dar, vă invit pe voi să aflați deznodământul și implicit adevărul cu privire la decesul lui Emily: a fost ea ucisă de iubitul ei sau chiar au vrut să se sinucidă împreună?

În ceea ce privește personajele, nu m-am prea dat în vânt după adulții din acest roman. Au fost cu prea multe ascunzișuri. Despre Emily, pe care am cunoscut-o prin intermediul introspecțiilor în trecut, pot spune că este o persoană egoistă, slabă și manipulatoare. N-aș vrea însă să justific aceste cuvinte pentru că, mi-e teamă că aș da spoilere. Chris este cel pe care-l vedem schimbându-se și maturizându-se, devenind ceva mai stăpân pe sine.

Vă recomand acest thriller dacă vă place acest gen de lectură dar, nu l-aș oferi însă ca recomandare acelora care nu sunt fani pentru că, s-ar putea să se simtă afectați și să le dea o stare nu tocmai bună, mai ales la începutul lecturii.

Posted on

Fiica ceasornicarului – Kate Morton

Titlu în engleză: The Clockmaker’s Daughter

Autor: Kate Morton

Apariție: Septembrie 2018

Notă: 4/5

Kate Morton este o autoare extrem de apreciată printre cititorii români, cel puțin din ce am văzut eu. Am avut câteva încercări cu ea, dar nu pot spune că m-a cucerit iremediabil. Însă, Fiica ceasornicarului m-a atrat imediat, atât prin titlu și copertă cât și prin sinopsis.

Povestea se desfășoară pe două planuri. Unul, are loc în anul 1862, când artiștii din Frăția Magenta ajung la Birchwood Manor, casa lui Edward Radcliffe, de pe malul Tamisei. Aceștia vin împreună cu muzele lor în speranța că vor crea ceva nemaipomenit. Însă, câteva zile mai târziu, ceva se întâmplă și o femeie este împușcată iar o alta dispare pentru totdeauna. Totodată, o bijuterie extrem de prețioasă este și ea pierdută.

Cel de-al doilea plan se desfășoară o sută cincizeci de ani mai târziu, când o arhivistă, pe numele ei Elodie Winslow, dă peste o fotografie și un caiet de schițe în timp ce inventaria conținutul unei vechi genți. Aceasta este extrem de intrigată de o anumită schiță, ce-i aduce aminte de o poveste din copilărie și pornește astfel în căutarea istoriei acelui desen, și implicit a casei din desenul respectiv.

Personal, vedeam toată povestea din Fiica ceasornicarului dezvoltată puțin diferit, mai ales în ceea ce privește planul actual, al lui Elodie. Specific lui Kate Morton, regăsim și în acest roman diverse istorii, povești de viață ale mai multor persoane, din mai multe generații.

Am oferit doar 4 din 5 stele pe Goodreads pentru că a doua parte a cărții mi s-a părut puțin trasă de păr, dar povestea lucrurilor întâmplate în 1862 mi-a plăcut foarte mult deși a fost extrem de tristă. M-a deranjat puțin și faptul că au fost lucruri lăsate neclarificate dar, cu siguranță recomand această carte. A fost o lectură plăcută și cu siguranță o să vă placă dacă vă plac cărțile autoarei sau ficțiunile istorice împletite cu mister.