Category: Romana

Posted on

Afaris: Umbre pe Aora – Tudor George Ciubotaru

Titlu in romana: Afaris: Umbre pe Aora

Titlu in engleza: Afaris: Shadows on Aora

Autor:  Tudor George Ciubotaru

Apariție: martie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Așa cum poate unii dintre voi știți deja, relația mea cu romanele scriitorilor români nu este una foarte dezvoltată. În ultimii 5 ani am citit puțin spre deloc cărți ale conaționalilor mei, în primul rând din comoditate (mi-a fost mai ușor să aleg titluri din străinătate) dar și pentru că nu i-am cunoscut și nici nu i-am văzut prea mult la alți cititori. Dar când mi-au scris cei de la Afaris, nu am ezitat să accept să citesc cartea, și asta din două considerente: pentru că îmi plac cărțile fantasy și pentru că am văzut-o ca pe o provocare și în același timp o șansă a mea de a mă lăsa cucerită de universul creat de Tudor George Ciubotaru.

Acțiunea romanului Afaris: Umbre pe Aora se desfășoară, așa cum ne indicp și numele, pe Aora, un loc magic, unde aorienii locuiesc in pace împreunaă cu Nimfele, păsări imense, puternice, cu patru aripi. Le puteți vedea mai bine dând click aici.

În timpul unei drumeții făcute alături de cei doi cei mai buni prieteni ai săi, Afaris descoperă trupul neănsuflețit al unei nimfe. Neștiind cum să acționeze într-o astfel de situație, Afaris apelează la ajutorul tatălui său, Saraf, cel care îi și conduce pe aorieni. Pentru cele două nații care până atunci locuiseră în pace și fără nici un pic de violență, acest moment aduce tensiune și se poate transforma în începutul războiului dintre Nimfe și Aorieni.

Saraf avusese deja parte de o profeție despre viitorul planetei sale dar, face tot posibilul pentru a menține strânsă legătura dintre nimfe si aorieni. În același timp, își pregătește fii care conduc alte orașe pentru tot ceea ce poate fi mai rau, îi învață să lupte și să-și folosească puterile. De asemenea, încearcă să închidă puțurile energetice apărute, încărcate de energie negativă, considerându-le responsabile pentru necazurile abătute asupra Aorei.

Vă invit să descoperiți și voi ce se va întâmpla până la urmă, dacă va fi sau nu un război, cine se va lupta, cine va câștiga și cu ce costuri.

Despre personaje pot să spun că Afaris, cel mai mic dintre fii lui Saraf este preferatul meu. Îmi place cum evoluează, cum dintr-un băiețandru năzdrăvan se va transforma în bărbat, cum va lua decizii bune dar și decizii ce îi vor schimba viața pentru totdeauna. Cum dragostea va apărea în viața sa de unde se aștepta mai puțin (pentru că o poveste de dragoste nu putea să lipsească dintr-o astfel de poveste). Mi-aș fi dorit o mai mare implicare în desfășurarea acțiunii pentru cei doi prieteni ai lui Afaris. Am crezut ca destinul lor va fi altul, dar sa vedem ce se va mai întâmpla. Autorul a conturat frumos și legătura de prietenie pe care o va avea Afaris cu o anume Nimfă dar și legătura pe care tânărul o are cu părinții săi.

Cartea conține o mulțime de detalii despre lumea fantastică a Aorei, ceea ce îl va ajuta enorm pe cititor să-și imagineze un astfel de tărâm. Mi-a plăcut mult și coperta și a atras privirile colegilor mei atunci când se afla pe biroul meu, într-atât încât o colegă chiar m-a rugat să i-o împrumut să o citească.

Recomand cartea Afaris: Umbre pe Aora, abia aștept să văd încotro îl poartă pașii pe Afaris pe mai departe. Puteți găsi cartea pe site, atât în limba română cât și în limba engleză și vă încurajez să îi dați o șansă, chiar dacă nici voi nu citiți prea mulți scriitori români.

https://afarisworld.com/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Posted on

Privighetoarea – Kristin Hannah

Titlu in romana: Privighetoarea

Titlu in engleza: Nightingale

Autor:  Kristin Hannah

Apariție: 8 octombrie 2015

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

În Franța anilor 1939, într-un mic sat numit Carriveau, Vianne Mauriac locuiește alături de soțul ei, Antoine, și de fiica ei, Sophie. Curând bărbatul trebuie să plece pe front și deși femeia nu crede că nemții vor invada țara, aceștia o vor face. Între timp, Isabelle, sora lui Vianne este alungată de la un alt internat dupa ce, în timpul adolescenței a schimbat numeroase internate, din cauza faptului că niciodată nu și-a mai găsit loc în viața sorei sale sau a tatălui, după moartea mamei. Neavând altă opțiune, Isabelle merge la apartamentul tatălui său, în Paris, dar acesta o trimite în Carriveau, la Vianne.

În drumul spre casa sorei sale, Isabelle în cunoaște pe Gaeton și între ei se creează o legătură frumoasă dar la finalul celor câteva ore petrecute împreună, tânăra se trezește singură și părăsită. Ajunge la Vianne și la puțin timp după aceea, în casa acesteia se instalează un comandant german, pe care nu îl pot alunga.

Vianne se vede nevoită să facă o serie de compromisuri pentru a-și putea proteja fiica. Sătulă să nu facă nimic, Isabelle decide să se întoarcă în Paris și să încerce să lupte cu armele pe care le are, nu doar cu naziștii ci și cu încăpățânarea tatălui său. Asta după ce în timpul cât a locuit in sat, a împărțit pliante, punându-și în pericol viața și în același timp punând în pericol viața nepoatei sale și a lui Vianne.

Odată întoarsă în Paris descoperă un nou chip al tatălui său și se împlică într-un grup ce ajută piloții țărilor ce îi atacă pe naziști să scape cu viață. Trece de nenumărate ori Pirineii și se transformă în privighetoarea pe care naziștii o caută cu disperare.

Între timp Vianne vede transformările prin care trec oamenii din Carriveau, dar mai ales vede cum se schimbă fiica ei. Persoane dragi dispar peste noapte și ea nu poate face nimic pentru ei. Comandantul care locuiește în casa ei nu este o persoană atât de ingrozitoare și un fel de atracție apare între ei, ceea ce mie personal mi-a adus aminte de o situație similară cu cea din cartea Fata pe care ai lăsat-o în urmă de Jojo Moyes (cunoscută și sub numele Jertfa iubirii).

Deși a întins coarda, riscând prea mult, am apreciat curajul lui Isabelle și mi-a plăcut caracterul ei. Vianne este un personaj ce mi-a fost puțin antipatic la început. Ea așteaptă ca soțul ei să se întoarcă de la război și să îi rezolve problemele, nefiind conștientă (până la un anumit moment) de gravitatea situației. Există însă un moment în care femeia se schimbă total și de atunci va lupta și ea așa cum va putea, deși de multe ori va trebui să-și sacrifice trupul și sufletul.

Războiul schimbă oamenii și putem vedea asta prin familia formată din Isabelle, Vianne și tatăl lor. Răniți după decesul mamei fetelor, nu au știut să se ajute reciproc și au fost despărțiți de tăcerea ce apusese între ei. Dar au reușit să se regăsească și m-a impresionat gestul pe care tatăl l-a făcut pentru Isabelle.

Privighetoarea este o carte despre sacrificii, război, distrugere, dar și despre speranță și despre puterea iubirii. Este despre curaj și despre oameni care au riscat totul pentru a ajuta alți oameni. Cred că nici nu are sens sa mai menționez că recomand din suflet cartea. M-a impresionat atât de tare încât la final am plâns, lucru care mie nu prea mi se întâmplă.  Și așa cum o spun adesea, avem multe de învățat de la fiecare dintre personajele din carte.

Posted on

Un tron intunecat (#2 Trei coroane intunecate) – Kendare Blake

Titlu in romana: Un tron întunecat

Titlu in engleza: One dark throne

Autor:  Kendare Blake

Apariție: 19 septembrie 2017

Preceded by: Three dark crowns

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Când am terminat de citit Trei coroane întunecate am mărturisit că am fost atât de contrariată de final încât, imediat am căutat cel de-al doilea volum dar am fost surprinsă neplăcut deoarece nici nu apăruse încă. Mi-am înfrânt dorința de a afla ce s-a întâmplat cu cele trei surori și am așteptat. Și iată că a venit momentul să vă povestesc și despre volumul doi al seriei Trei coroane întunecate.

În plin an al ascensiunii, le regăsim pe Katharine, considerată cea mai slabp dintre surori, pe Arsinoe, învățând să-și gestioneze abia descoperitele puteri și pe Mirabell considerată preferata la succesiunea pentru tron. Fiecare dintre ele pune la cale o forma de a merge mai departe pe calea spre tron și de a supraviețui atacurilor celorlalte două.

Katharine, după ce a scăpat din ghearele morții devine mult mai puternică și nemiloasă. Este clar că ceva s-a întâmplat între momentul căderii ei și momentul când a reușit să iasă din hăul unde a fost aruncată.

Arsinoe, deși fusese resemnata cu ceea ce considera destinul său, s-a schimbat și ea. Doar că nu luptă neapărat pentru tron ci luptă pentru supraviețuire și pentru iubire. Marea supriză a sa și a noastră ca cititori a fost aceea de a o vedea dezvoltându-și o putere despre care nici nu bănuia că îi aparține.

Mirabella este cea mai pregătită dintre cele trei pentru a fi regină. Dintre toate este cea care are amintiri din copilărie și-și amintește momente petrecute alături de celelalte două fete. Dintre surori este cea pe care cel mai puțin o înțeleg pentru alegerile pe care le face.

Dintre personajele secundare îi reîntâlnim pe: Jules, Madrigal, Luca, Natalia, Billy, Joseph și Pietyr printre alții, dar apar și noi personaje. Jules îmi este total antipatică deși are parte de o schimbare care consider că va avea un rol important în acțiunea viitoare a poveștii. Pietyr, pe care cu toții l-am urât la finalul primului volum, se întoarce și ne surprinde cu gestul pe care îl va face.

Capitolele sunt scurte, la fel ca și în cartea precedentă, dar mai pline de acțiune și mai pline de suspans și intrigi. O noutate este și aceea că povestea nu este centrată doar pe cele trei potențiale regine ci și pe poveștile celorlalte personaje și pe rolul pe care îl au acestea în consursul pentru tron.

Vă invit și pe voi să aflați planurile fiecăreia dintre cele trei fete chiar de nu vor fi integral  dezvăluite și să le însoțiți în această aventură. Mi-a plăcut mult această carte și nu am ezitat să îi dau 5/5 pe Goodreads îndeosebi pentru evoluția personajelor și pentru elementele supriză.

 

Posted on

Simon si planul Homo Sapiens – Becky Albertalli

Titlu in romana: Simon si planul Homo Sapiens

Titlu in engleza: Simon vs. the Homo Sapiens Agenda

Autor: Becky Albertalli

Apariție: 7 aprilie 2015

Followed by: Leah on the Offbeat

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Pe 15 mai am avut ocazia să particip, la invitația celor de la Editura Epica, la avanpremiera filmului Cu drag, Simon, care are la bază cartea Simon și planul Homo Sapiens. Cu această ocazie, cei de la Epica Publishing House au scos a doua ediție a cărții, care conține și câteva imagini din timpul filmării, precum și alte materiale extra.

După cum știți, mie îmi place să citesc întâi cartea și apoi aleg să văd ecranizarea dar, de această dată am făcut un schimb. A fost unul din rarele cazuri când am văzut întâi filmul și nu îmi pare rău deloc. În plus am avut ocazia să cunosc oameni faini la eveniment.

Îndată ce am terminat de vizionat pelicula, am început să citesc cartea, mânată fiind de curiozitatea de a vedea diferențele. Și pentru că tocmai aseară am terminat-o de citit, o să vorbesc întâi despre ea, pentru că până la urmă este și fundația scenariului filmului.

Simon este un adolescent ca oricare altul, merge la liceu, are un grup de prieteni foarte buni, o familie frumoasă, formată din doi părinți foarte înțelegători și moderni și două surori, una mai mare, Alice, și una mai mică, Nora. Dar în spatele tuturor acestor lucruri, se află un secret pe care nu l-a împărtășit cu niciunul dintre apropiații săi: este homosexual.

Băiatul își trimite email-uri cu Blue, un tânăr din școala sa, a cărei identitate reală îi este total necunoscută. Într-un moment de neatenție, Martin, un coleg al lui Simon va avea acces la mesajele dintre Blue si Simon și va începe să îl șantajeze, cerându-i să îl ajute să se combine cu Abby, una din cele mai bune prietene ale sale, a cărei atracție față de Nick (cel mai bun prieten al său) este evidentă și e reciprocă. Nedorindu-și să-l pună într-o situație neplăcută pe Blue, Simon acceptă șantajul lui Martin, cu riscul de a strica relațiile cu cei mai buni prieteni ai săi.

Vorbind despre relații, legătura care se formează între Blue și Jacques (numele cu care se semnează Simon) este una foarte frumoasă și specială. Avem parte pe parcursul lecturii de schimbul de mailuri între cei doi, în care vedem încet cum se deschid unul față de celălalt și cum se cunosc.

Dar nereușita planului lui Martin cu Abby va atrage după sine razbunarea acestuia împotriva lui Simon, ceea ce va duce la o schimbare în viața protagonistului nostru, pentru care nu era tocmai pregătit.

Cum vor evolua lucrurile după aflarea adevărului puteți afla citind cartea sau vizionând filmul. Nu aș vrea să dau mai multe spoilere decât am dat până acum.

Despre ecranizare pot spune că este destul de fidelă acțiunii cărții deși conține o serie de elemente diferite. De exemplu, în film Simon are doar o soră,  nu două, reacția tatălui său la aflarea adevărului este ceva mai diferită de cea din carte, suspiciunile despre cine este Blue se îndreaptă pe rând spre mai multe persoane, comportamentul lui Simon față de Martin este diferit la final, una din scenele de la Waflle House cu Martin și Abby este atât de diferită față de cea din carte. Mi-a plăcut mult mai mult cum a fost întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți în film, fiind mult mai emoționantă. Leah este cea mai bună prietenă a lui Simon, dar cea din carte este totalmente diferită de cea din film, rolul său fiind, din punctul meu de vedere, mult mai restrâns în carte.

Subiectul cărții poate să nu fie unul agreat de toată lumea și este în regulă cât timp nu se trec anumite limite. Mie mi se pare perfect normal și cred că este alegerea și dreptul fiecăruia să iubească pe cine dorește. Este important să învățăm să îi acceptăm pe ceilalți, să acceptăm alegerile lor și să nu ne schimbăm relația cu ei din cauza preferințelor lor sexuale.

În concluzie, cu toții avem multe de învățat de la cartea lui Becky Albertalli și vă invit și pe voi să descoperiți atât cartea cât și filmul și să îmi povestiți părerea voastră. Mie amandouă mi-au plăcut extrem de mult.

Posted on

Sarpele din Essex – Sarah Perry

Titlu in romana: Sarpele din Essex

Titlu in engleza: The Essex Serpent

Autor: Sarah Perry

Apariție: 27 mai 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Îndată ce am terminat de citit Șarpele din Essex de Sarah Perry, carte ce mi-a fost oferită de către Libris, am simțit nevoia să scriu despre ea. Rar am sentimentul acesta atunci când termin de citit o carte. De cele mai multe ori îmi iau câteva zile de pauză între terminarea lecturii și recenzie, pentru a-mi așeza mai bine gândurile. Romanul este o ficțiune istorică și trebuie să recunosc că m-am simțit introdusă în lumea conturată de autoare încă de la primele pagini.

Cora Seaborne rămâne văduvă dar în loc să fie tristă, se simte mai degrabă ușurată de povara căsniciei sale, despre care ne dăm seama încă de la început că nu era una fericită. Însoțită de fiul său Francis și de femeia care îi este alături de ceva timp, Martha, merge în Colchester, un sat englez unde un șarpe dă de furcă sătenilor.

Cora este convinsă că miticul animal aducător de necazuri este de fapt o specie nedescoperită încă și mânată de pasiunea ei pentru științele naturii se implică în procesul de descoperire a șarpelui. Pe de altă parte, preotul satului Aldwinter, William Ransome, nu este de acord cu ideile sătenilor dar nici cu cele ale Corei. În ciuda faptului că vor deveni buni prieteni, cei doi se vor contrazice deseori.

Acțiunea se desfășoară în secolul XIX și avem parte de personaje fermecătoare. Chiar și morocănoșii mi s-au părut bine integrați în peisaj. Cât despre subiectul romanului, acesta nu este doar unul ci este un cumul de subiecte: plecând de la momentul văduviei Corei, trecând prin relația cu fiul ei, relația cu familia preotului, cu Martha, cu prietenii șl cunoștințele sale, condimentând cu elemente fantastice, simțind frica sătenilor cu privire la șarpe și încheind cu probleme ale societății precum și inovațiile medicinei de la acea vreme.

Șarpele din Essex nu vă va plictisi nici o clipă. Iar pentru iubitorii de povești de dragoste, să știți că Sarah Perry a pus în scenă una din cele mai tandre povești de dragoste despre care am citit eu vreodată.

Personajul meu preferat este de departe Cora: modernă, puternică, independentă, este ca fluturele care iese din cocon dupa moartea soțului ei. Și soția preotului și Martha sunt două personaje cel puțin la fel de puternice, deși prietena Corei mi-a fost antipatică pe alocuri. Sau poate nu am reușit eu să o înțeleg prea bine. Apreciez intenția autoarei de a crea astfel de personaje feminine, ce pot constitui un exemplu pentru persoanele care citesc cartea.

Romanul este bine documentat, ceea ce cred eu că i-a permis autoarei să recreeze cu succes peisajele epocii. De asemenea, pune accent pe ignoranța oamenilor și pe faptul că uneori superstițiile ne pot invinge. Acestea sunt elemente la fel de prezente în secolul XIX ca și în prezent, în 2018.

Vă invit să citiți Șarpele din Essex de Sarah Perry și să îmi împărtășiți părerea voastră. Eu zic că nu degeaba a fost declarată Cartea Anului în 2016 la Waterstones și în 2017 la British Book Awards. În plus, coperta este cu adevărat minunată.