Cariera malefica (Cormoran Strike #3) – Robert Galbraith

Titlu in romana: Cariera malefica

Titlu in engleza: Career of evil

Autor:  Robert Galbraith

Apariție: 20 octombrie 2015

Preceded by: Chemarea cucului, Viermele de matase

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Dintre toate cele trei carti dedicate lui Cormoran Strike, “Cariera malefica” mi se pare de departe cea mai infricosatoare. Sigur, nici la cele doua anterioare nu am reusit sa imi dau seama cine este faptasul, pana aproape de final, dar aceasta a treia parte a seriei m-a bulversat cel mai mult.

In acest roman o regasim pe Robin mai confuza ca oricand si pe Strike mai ciudat ca oricand dar, mai apropiat de asistenta lui decat in anterioarele carti. De altfel e normal, intrucat ne dam cu totii seama incotro va evolua relatia lor.

Femeia primeste un pachet, pe care il astepta, dar care se dovedeste a fi cu totul altceva. In locul invitatiilor de nunta, cutia contine un picior. Destinatarul initial era Cormoran, iar piciorul pare a fi trimis cu un mesaj anume, dat fiind ca detectivului ii lipseste o bucata de picior, dar in ultimul moment cel care a trimis pachetul a schimbat destinatarul si a pus numele lui Robin. Practic aceasta se transforma si ea in tinta criminalului si totul nu mai este doar problema lui Cormoran.

Interventia politiei in acest caz atrage cu sine si o publicitate nedorita, iar detectivul si asistenta lui pierd usor usor clienti. Astfel cei doi se concentreaza mai mult pe gasirea celui ce vrea sa le faca rau, iar lista nu e scurta. Aflam o multime de detalii din viata de adolescent a lui Cormoran iar trecutul lui se impleteste cu prezentul si reusim sa il cunoastem ceva mai bine.

O voce pe care o regasim pe langa cea a lui Robin si a lui Cormoran, este aceea a criminalului. Acesta descrie cu lux de detalii ce a facut, cum a facut si ce fel de viata duce, lucruri care te lasa cu gura cascata. E greu de crezut ca minte umana poate face asa ceva.

Dat fiind ca acest caz ii implica atat de direct pe Cormoran si pe Robin, am impresia ca a fost cel mai greu de rezolvat pentru Cormoran. A fost pacalit de o gramada de ori, iar iubita pe care o are imi pare ca nu-si are rolul in acest roman.

Ma cam enerveaza si Robin cu nesigurantele si problemele ei, mi se pare ca ar trebui sa fie ceva mai ferma si mai puternica, asa cum se dovedeste ca este si din punct de vedere profesional.

Categoric recomand si Cariera malefica pentru actiunea legata de cazul prezentat, mi se pare geniala punerea in scena a acestuia si am o vaga banuiala ca seria nu se termina cu acest roman, iar din ce am vazut pe Goodreads ar urma si un al patrulea volum, dar nu se stie cand, pe site-ul oficial nu apare nimic legat de acest subiect.

De altfel, dupa serie s-a facut si un serial  care se numeste Strike si al carui prim episod va aparea la finele lunii august 2017, adica in 2 – 3 zile (IMDB).

 

Sursa foto: Goodreads

Fata din Brooklyn – Guillaume Musso

Titlu in romana: Fata din Brooklyn

Titlu in franceza: La fille de Brooklyn

Autor: Guillaume Musso

Apariție: 24 martie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

¨Fata din Brooklyn¨ este cel mai recent roman al lui Guillaume Musso aparut in Romania si asa cum ne-a obisnuit francezul, este plina de aventura. Am primit acest roman de la Editura All in luna iulie, dar am avut un impas ce mi-a taiat pofta de citit o perioada, asa ca a trecut putin timp pana i-am deschis paginile.

Raphael este scriitor si tata singur. Isi creste copilul, extrem de dulce, si are o relatie cu o femeie extraordinara, Anna, dar simte ca ceva nu e in regula. Nu isi doreste sa mai treaca inca o data printr-o dezamagire, asa cum a fost cu prima relatie, datorata lipsei de sinceritate, iar atunci cand decide sa faca urmatorul pas alaturi de femeia iubita, aceasta ii marturiseste o bucatica din trecutul ei.

Tulburat, barbatul se retrage pentru cateva momente in cochilia sa, dar va plati scump pentru asta. Nu mai reuseste sa dea de Anna si toate urmele lasate de ea indica ca se afla in pericol. Raphael porneste astfel intr-o cursa contracronometru, ajutat de vecinul lui, insotit de copil si facand totul pentru a incerca sa o salveze pe femeia iubita.

Caile vor fi insa mai incurcate decat crede, iar secretele ce vor iesi la iveala sunt greu de digerat. Va fi insa ajutat de faptul ca este scriitor si s-a documentat mult pentru romanele lui, iar in completare il are pe vecinul lui, fost politist. Acesta ascunde insa si el la randul lui niste secrete, la care nu ma asteptam, si nu de putine ori nu intelegeam de ce e atat de implicat in caz. Spre final insa, totul iese la iveala, toate incurcaturile vor fi rezolvate si fiecare isi va gasi linistea intr-un fel sau altul.

Ce mi-a placut cel mai mult la acest roman este povestea Annei. E fascinant sa descoperi ce ascunde fiecare om si Guillaume Musso ne da astfel o lectie despre viata: ne transmite ca nu ar trebui sa ii judecam pe ceilalti cu atata lejeritate pentru ca nu stim ce ascunde sufletul fiecarui om, si ce se afla dincolo de actiunile sale.

E incredibil ce poveste a putut sa creeze scriitorul si nu stiu daca a fost sau nu inspirata dintr-un caz real dar, mi se pare ca intreaga istorie a fost atat de bine pictata incat chiar am crezut ca asa ceva s-a intamplat.

Musso ne poarta de pe Coasta de Azur pana in Brooklyn intr-o aventura demna de Hollywood si va invit sa intrati si voi in aceasta aventura alaturi de Rafael si Anna si sa descoperiti caile incurcate ale vietii. Pe mine m-a suprins inca o data, asa cum a facut-o si prima data cu ¨Central Park¨ despre care puteti citi aici, iar cartile lui le puteti gasi pe site-ul editurii All.

Fetele de inghetata – Dorothy Koomson

Titlu in romana: Fetele de inghetata

Titlu in engleza: The ice cream girls

Autor: Dorothy Koomson

Apariție: 1 ianuarie 2010

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Titlul acesti carti ma ducea cu gandul la o cu totul alta poveste atunci cand am ales-o dar, in momentul in care m-am apucat de citit si am inteles de unde vine numele, m-a intrigat foarte tare, mai ales ca este o carte din colectia chic a editurii Polirom.

¨Fetele de inghetata¨ sunt Serena Gillmare si Poppy Carlisle si, asa cum indica si coperta, una este blonda si cu tenul deschis la culoare iar cealalta are tenul inchis la culoare. Am avut banuiala ca au fost prietene la un moment dat, dar m-am inselat. Viata lor este extrem de diferita, desi le leaga 20 de ani de secrete si au un profesor in comun. Serena are o viata de vis, este casatorita cu doctorul Evan Gillmare, are doi copii minunati, iar visul ei de-o viata este pe cale sa se intample: Evan o cere in casatorie pentru a doua oara si astfel se pregatesc de evenimentul de care nu s-au putut bucura prima data.

In schimb, Poppy si-a petrecut 20 de ani din viata in inchisoare pentru o crima pe care ea spune ca nu a comis-o dar, din pacate nimeni nu o crede, nici macar familia ei, pe care a pierdut-o pentru totdeauna in ziua pronuntarii sentintei. Pentru ea, timpul nu mai poate fi recuperat.

Ramasa fara libertate atunci cand era adolescenta, Poppy este eliberata la 38 de ani si incearca din rasputeri sa-si dovedeasca nevinovatia, convinsa fiind ca stie cine este criminalul. Nu stie insa ca va primi o alta lectie.

Nu m-am simtit aproape de niciuna dintre fete, insa am reusit sa o inteleg pe Poppy, sa inteleg furia pe care o simtea si tot ce o motiva. In schimb, Serena nu mi-a placut deloc, mi se pare falsa in permanenta.

Imi place cum e scrisa cartea, e antrenanta si te mentine in suspans pe intreaga perioada a lecturii. Am avut chiar nu de putine ori dubii cu privire la cine a infaptuit crima pana la urma.

Dorothy Koomson trateaza subiecte delicate in ambalajul frumos al titlului acestui roman: relatiile dintre profesori si elevi, manipularea, lipsa parintilor in viata copiilor, pericolele la care sunt expusi acestia atunci cand nu au suficienta incredere in familie, fatarnicia si incapacitatea autoritatilor de a identifica adevaratul faptas al crimelor. Pentru ca, nu-i asa, nimic nu e ceea ce pare la o prima vedere.

Va recomand acest roman pentru ca ¨va tine in priza¨si e numai bun pentru momentele cand va doriti ceva usor si rapid de citit, dar interesant si care sa va trezeasca spiritul de detectiv.

Amantul japonez – Isabel Allende

Titlu in romana: Amantul japonez

Titlu in spaniola: El amante japonés

Autor: Isabel Allende

Apariție: Mai 2015

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

“Amantul japonez” este una din cartile scris de Isabel Allende care mi-a placut foarte mult si careia i-am dat 5 stele din 5 pe Goodreads.

In centrul acestui roman se situeaza doua femei, ambele din Europa, una din Moldova, cealalta din Polonia, doua persoane ala caror destine se intersecteaza in America.

Irina Bazili este originara din Moldova si duce cu sine o serie de traume ce o fac sa-si schimbe foarte des serviciul, pana ajunge la un azil de batrani. Rabdatoare din fire, ofera toata dragostea ei batranilor din institutie, dragoste pe care nu a mai putut-o oferi bunicilor ramasi acasa. Curand, aceasta atrage atentia Almei, o femeie extrem de interesanta si independenta, care a ales singura sa locuiasca la azil, din motive numai de ea stiute. Alma Belasco vine si ea cu o poveste de viata impresionanta. Dupa ce fratele ei pleaca la razboi, si parintii decid sa o trimita la rudele din America, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aceasta pierde urma familiei si este nevoita sa se adapteze pentru totdeauna cu noua ei situatie.

Cele doua femei devin apropiate, fiecare simtind in felul ei o dragoste pentru cealalta. Incet, Irina descopera o parte din secretele Almei si, impreuna cu Seth, nepotul acesteia, vrea sa afle adevarul despre viata misterioasei batrane. Cine e Ichimei Fukuda si ce rol joaca acesta in viata Almei?

Odata cu descoperirile cu privire la Alma si viata ei, Irina ne dezvaluie evenimentele ce au adus-o in America si fricile ce o stapanesc.

Imi place mult atmosfera creata in acest roman, empatizez cu Irina si sunt convinsa ca povestea ei este si cea a multor femei plecate in lume, dar Alma este preferata mea. Viata celor doua femei pare extrem de reala si ai impresia ca traiesti totul alaturi de ele.

Intr-un fel unic, fara a pune pe hartie multe scene de actiune, povestea scrisa de Isabel Allende te acapareaza si aduce in discutie subiecte tabu sau de care inca ne ferim sa discutam: sida, pornografia infantila, relatiile intre membrii familiilor, drogurile etc.

Va recomand “Amantul japonez” pentru a descoperi si voi puterea de a merge mai departe, in ciuda tuturor problemelor ce ne apar in cale si forta dragostei dincolo de orice distanta fizica, culturala sau de oricare alt fel.

Cercul de piatra (Outlander #3) – Diana Gabaldon

Titlu in romana: Cercul de piatra

Titlu in engleza: Voyager

Autor:  Diana Gabaldon

Apariție: 1 decembrie 1993

Preceded by: Outlander, Dragonfly in amber

Followed by: Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Nu pot sa incep aceasta recenzie pana nu spun ca nu stiu voua cum vi se pare dar mie nu imi place prea mult cum au tradus titlurile cartilor din seria Calatoarea. Parca nu se potrivesc deloc cu variantele din engleza. Si-acum sa trecem la treaba.

In “Cercul de piatra” aflam ce s-a mai intamplat cu Jamie si Claire dupa despartirea de dinainte de batalia de la Culloden. Cartea este scrisa la persoana I si a IIIa, prima dintre ele fiind vocea lui Claire. Vedem cat de greu le-a fost celor doi sa mearga mai departe unul fara celalalt, sa se integreze fiecare in noua lui lume. Claire o are pe Brianna dar Jamie este singur. Ii are intr-adevar pe sora si cumnatul lui, pe nepoti si pe Fergus, dar nimic nu mai e la fel fara Claire.

Vedem si reintalnirea celor doi, atat de asteptata in volumul 2 al seriei, dar care insa a trecut atat de repede. A fost parca o clipire, deoarece imediat dupa au urmat o serie de momente pline de actiune. Ar fi trebuit sa fie mai statica, luata mai usor, desi este extrem de amuzanta reactia lui Jamie. A fost atat de simplu pentru Claire sa-l regaseasca… ma gandeam ca va trece prin cateva incercari inainte de a ajunge din nou in bratele barbatului pe care il iubeste, dar a urmat pasii siguri si calea cea mai sigura pentru a-l gasi.

Pe cat de lunga si plina de aventura este aceasta carte, nu este lipsita nici de momente monotone sau plictisitoare (putine, intr-adevar). Unul din aceste momente este reprezentat de calatoria pe vas, in drumul celor doi spre o noua destinatie.

Reapar personaje pe care le-am cunoscut cu 20 de ani in urma, cum sunt Fergus, Ian si Jenny dar si unele noi, pe care le-am intalnit abia in volumul 2: Brianna si Roger. Cel mai odios personaj din acest roman este de departe Jenny. Imi e din ce in ce mai antipatica si o sa ma intelegi si voi daca cititi cartea. Iar personajul meu preferat este Jamie, imi place din ce in ce mai mult, empatizez cu el, mi se pare ca duce tot greul povestii, toate lucrurile prin care a trecut sunt incredibile, sacrifica tot ce poate pentru cei din familia lui si pentru Claire. Imi place si Fergus, imi place cum a evoluat si cum a crescut mentinandu-si loialitatea fata de barbatul care a avut grija de el. Este la fel de amuzant ca si “tatal” lui.

Diana Gabaldon a creat o continuitate a povestii lui Claire si a lui Jaime, dar o mentine in acelasi timp diferita, cu o gramada de schimbari ce te acapareaza si te introduc din ce in ce mai tare din poveste. Efectiv nu iti vine sa lasi cartea din mana pana nu afli ce se va intampla in noua locatie a povestii de iubire dintre cei doi. Va recomand si acest roman, asa cum am facut-o si cu celelalte doua si asa cum, probabil, o sa o fac si cu urmatoarele.