Category: Romana

Posted on

Coborarea – Tim Johnston

Titlu in romana: Coborarea

Titlu in engleză: Descent

Autor: Tim Johnston

Apariție: ianuarie 2015

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Coborârea de Tim Johnston este un thriller ce mi-a fost oferit de Libris la început de septembrie. Nu am mai citit nimic scris de acest autor până acum, dar sinopsisul pe care l-am citit pe site-ul celor de la Libris mi-a atras atenția și mi-am dorit mult să citesc acest roman de Tim Johnston.

Acțiunea se desfășoară în principal în Munții Stâncoși unde familia Courtland merge într-o vacanță înainte ca fiica lor să înceapă facultatea. În timp ce părinții dorm la hotelul unde s-au cazat, cei doi copii ies la alergat. Îi însoțim o perioadă pe Caitlin și pe fratele ei mai mic, Sean, dar apoi autorul decide să ne întoarcem la hotel alături de tatăl și mama celor doi. Câteva ore mai târziu, doar Sean se întoarce. De fapt, el ajunge la spital, rănit, iar poliția îi contactează pe părinți. Despre Caitlin nu se știe nimic. Și începând din acel moment, ceea ce ar fi trebuit să fie o vacanță frumoasă se transformă în cel mai urât coșmar, iar Munții Stâncoși sunt scena unde are loc tragedia.

După această întâmplate, Grant, capul familei Courtland decide să rămână în zonă și nu abandonează căutările și nici speranța de a o găsi pe fiica sa. Misterul nu se află doar în  dispariția fetei ci îi însoțește pe toți membrii familiei. Mama, Angela, încearcă să-și ducă zilele mai departe iar Sean, e total schimbat și enigmatic.

Am avut tot timpul impresia că băiatul știe mai multe decât a spus despre evenimentul ce a dus la dispariția surorii sale. Și nu am înțeles decizia sa de a nu spune nimic, și nici modalitataea în care își duce viața mai departe. Mi-au plăcut mai mult persoanejele pe care avem ocazia să le cunoaștem pe lânga familia Courtland. Din cadrul familie, singurul cu care am empatizat în anumite momente a fost Grant.

Romanul Coborârea de Tim Johnston mi-a adus aminte de o altă carte care m-a fascinat. Este vorba despre Colecționarul de John Fowles. Dacă l-ați citit, veți înțelege și de ce anume, dacă veți citi și această carte a lui Tim Johnston. Singura diferență este că aceasta din urmă este mai previzibilă decât Colecționarul.

Posted on

Orasul pustiu (#2 Miss Peregrine) – Ransom Riggs

Titlu in romana: Orasul pustiu

Titlu in engleza: Hollow City

Autor:  Ransom Riggs

Apariție: 14 ianuarie 2014

Preceded by: Caminul copiilor deosebiti

Followed by:  Biblioteca sufletelor

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Orașul pustiu începe acolo unde s-a terminat primul volum al seriei lui Miss Peregrine, cu fuga lui Jacob Portman și al  prietenilor săi de la casa de pe insula unde locuiau până atunci alături de Alma Peregrine.  Cu toții au ca țel găsirea unei soluții pentru ea, deoarece nu se mai poate transforma din pasăre în om.

Împreună ajung după o călătorie grea și cu obstacole, în Londra, pe care o găsesc distrusă de bombe și este oarecum de înțeles întrucât acțiunea se desfășoară în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Jacob și prietenii săi caută o alta ymbrynă care ar putea-o ajuta pe Miss Peregrine să iasă din starea ăn care se află. Ei sunt presați de timp deoarece, cu cât trec mai multe zile, cu atât va fi mai greu, dacă nu imposibil să revină la forma sa umană.

Copii deosebiți își pun la încercare puterile și  colaborează pentru a face față tuturor problemelor pe care le vor avea de înfruntat, și asta mi-a plăcut foarte mult. Implicarea lor și evidențierea lor în acest volum este de apreciat pentru că ne dă șansa să-i cunoaștem mai bine. Ei întâlnesc și alți deosebiți care li se vor alătura și îi vor ajuta în această aventură.

La fel ca și în volumul anterior, textul este însoțit de fotografii care ne ajută imaginația în crearea chipurilor copiilor deosebiți. Orașul pustiu are ceva mai multă acține și aventură decât prima carte și asta mi-a plăcut destul de mult.

Ce nu mi-a plăcut a fost ezitarea și dubiile personajului Jacob în ceea ce privește alegerea pe care o are de făcut. Dar să zicem că este de înțeles, deoarece este până la urmă un adolescent. Relația dintre el și Emma avansează natural și cu o anume maturitate. Deși țelul principal al cărții era transformarea Almei înapoi din pasăre în om, mi se pare că atunci când i-a sosit vremea, autorul a trecut destul de repede și de ușor peste moment. Mă așteptam la mai mult de la această situație.

Coperta îmi place super mult și chiar are legătură cu o scenă din carte, o scenă care este preferata mea. Este vorba despre un moment extrem de înduioșător, dar este cel care mi-a rămas în minte.

Finalul acestui volum este unul care oferă deschiderea pentru ultima carte a seriei, numită Biblioteca sufletelor. Nu ezitați să citiți cărțile, deoarece spre deosebire de filmul făcut după primul volum, relația dintre personaje este alta. De exemplu, fata care-i place lui Jacob în carte nu este aceeași cu cea din film. Deci, nu este suficient să vedeți ecranizarea ca să cunoașteți povestea copiilor deosebiți ai lui Miss Peregrine.

 

Posted on

Caraval (#1 Caraval) – Stephanie Garber

Titlu in romana: Caraval

Titlu in engleza: Caraval

Autor: Stephanie Garber

Apariție: 31 ianuarie 2017

Followed by: Legendary

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Scarlett Dragna  nu a plecat niciodată de pe insula unde a crescut alături de sora ei și de tatăl lor. De când era doar un copil, ea visa să ajungă la Caraval, o serie de jocuri anuale care țin o săptămână și unde mi multe persoane concurează pentru a câștiga Marele Premiu, acesta fiind reprezentat de fiecare dată de altceva.

Caraval reprezintă magie, mister, iluzie și aventură, iar pentru Scarlett și Tella, el reprezintă singura șansă de a scăpa de tiranul lor tată. Doar că, în momentul în care Scarlett este pe punctul de a se căsători cu un bărbat pe care nu l-a cunoscut niciodată, ea nu mai este la fel de convinsă că vrea să meargă la Caraval. Dorința învinge însă și pornește în aventură alături de Tella și de un bărbat pe care abia l-au cunoscut.

Caraval îi rezervă supriza vieții ei: odată ajunsă în locul unde se desfășoară jocul, sora ei este răpită de Legend, cel care deține Caraval și este transformată în ținta concursului din acel an. Presată de timp, pentru că este al doar câteva zile distanță de căsătoria ei, Scarlett trebuie să-și foloseascp toate resursele pentru a o găsi pe sora ei înainte celorlalți participanți. Iar un lucru pe care nu trebuie să îl uite este acela că totul este doar un joc, indiferent cât de real pare totul. Pe rând, barbatul despre care bunica le povestea în copilărie, se transformă din erou în dușman.

Julian, marinarul care le-a ajutat pe cele două fete să ajungă la joc, o va însoți aproape tot timpul în această aventură, al căreo deznodământ va fi o dorință pe care câștigătorul și-o va pune și îi va fi îndeplinită.

Cartea este condimentată cu o mulțime de elemente magice și intrăm alături de Scarlett în această lume și tot împreună cu ea vom avea îndoieli cu privire la ce este real și ce este iluzie în acest joc. Pe măsură ce povestea avansează, protagonista află o mulțime de lucruri despre ea și oamenii din viața ei, lucruri ce-i ajută pe cititorii să afle răspunsuri la întrebările pe care și le pun în prima parte a cărții.

Ce nu mi-a plăcut? După cum poate ați observat, i-am dat 3 stele din 5 iar motivul este acela că nu mi-a plăcut turnura pe care au luat-o lucrurile spre final. Nu pot să dau foarte multe detalii, dar mi s-a părut că nu a fost o încheiere foarte clară, lucrurile au fost complexe și de neînțeles pentru mine, poate și pentru că nu am fost foarte atentă de la un punct încolo. În ceea ce privește personajele, niciunul nu mi-au plăcut mai presus de altul.  Dar, cu siguranță voi citi și cel de-al doilea volum al seriei, intitulat Legendary, și care sper să fie tradus cât mai repede și la noi.

Aș vrea să aud și părerea altor cititori cu privire la această carte așa că vp invit să mi le împărtășiți. Am înțeles că va exista și o ecranizare, pe care abia aștept să o văd.

Posted on

Sfidarea (#2 Jocurile foamei) – Suzanne Collins

Titlu in romana: Sfidarea

Titlu in engleza: Catching fire

Autor: Suzanne Collins

Apariție: septembrie 2009

Preceded by: Jocurile foamei

Followed by: Revolta

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

În mod normal, într-o trilogie, cel de-al doilea volum este mai slab, sau place mai puțin cititorilor, deoarece de multe ori joacă doar un rol de legătură între începutul și finalul poveștii. În cazul Jocurilor Foamei, nu se întâmplă așa. Sfidarea mi-a plăcut cel puțin la fel de mult ca prima carte și vine să completeze frumos ceea ce a început autoarea în prima carte.

Îi regăsim pe Katnis și pe Peeta, întorși acasă, în sânul familiilor lor, cărora le-au oferit prin victoria lor, o viață lipsită de grijile dinainte. Învingătorii ce au sfidat regulile Jocurilor, trebuie să pornească curând într-un Tur al Învingătorilor, care începe în districtul lor și trece prin toate celelalte, unde se simte revolta oamenilor, alimentată de finalul ediției anterioare a jocurilor, și pe care cei doi protagoniști trebuie să o reducă. Acest tur este o încercare pentru Katnis, o probă la care este pusă de către Snow, care este furios pentru cum a procedat fata la sfârșitul Jocurilor.

Turul începe dureros, cu o plecare de acasă spre districtul 11, un loc cu o mare însemnătatate pentru campioana din districtul 12. Cât despre relația dintre Katnis și Peeta, în perioada petrecută acasaă cei doi s-au cam ignorat și îmi pare rău că fata nu are deloc clare sentimentele pentru cei doi băieți din viața ei.   Dar nevoia de a pleca în Turul Învingătorilor îi apropie din nou pe Peeta și pe Katnis, care trebuie să continue cu ideea relației lor amoroase.

Pentru că lucrurile iau o turnură nu tocmai plăcută și pentru că data începerii unor noi Jocuri este aproape, Snow decide ca cei 75 de ani de la primele Jocuri să fie sărbătoriți într-un fel special: vor participa la extragere doar învingătorii edițiilor anterioare. Pentru Katnis, asta înseamnă că trebuie să meargă negreșit într-un loc unde trebuie să lupte pentru fiecare clipă de viață și să-și ucidă colegii. Pentru partea masculină, în districtul 12 se va alege între Peeta și antrenorul celor doi.

Katnis primește extrem de greu vestea, și nu e de mirare, întrucât este traumatizată după experiența din urmă cu câteva luni. Dar un lucru îi este clar: este un joc special creat pentru ea și asta o înfurie.

Am crezut că acest al doilea volum al seriei se va centra mai mult pe Turul Învingătorilor, dar autoarea m-a surprins. Iar atunci când au început Jocurile, am crezut că se va termina cartea fără ca lupta să se încheie, urmând să aflăm deznodământul în volumul următor. Din nou am fost surprinsă.

Ritmul în care se desfășoară lucrurile în această carte este mult mai alert decât în volumul anterior și mult mai spectaculos și emoționant. Avem parte de același scenariu al evaluării și prezentării participanților, dar mult mai îndrăzneț și sfidător, atât din partea ajutoarelor participanților cât și din partea celor direct implicați în joc.

Și ce final! Șocant este puțin spus. Este imprevizibil și te lasă fără cuvinte. Abia aștept să citesc și următorul volum. Sper să fie la fel de bun ca anterioarele. Până atunci, citiți vă rog, aceste două carți din seria Jocurile Foamei de Suzanne Collins.

Posted on

Femeia de la fereastra – A.J. Finn

Titlu in romana: Femeia de la fereastră

Titlu in spaniolă: The woman in the window

Autor: A.J. Finn

Apariție: 2 ianuarie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Femeia de la fereastră este un thriller foarte cunoscut în România. Înainte ca cei de la Libris sa îmi trimită cartea, mi se părea că absolut toată lumea o citea: o vedeam la metrou, în online și asta m-a tentat și pe mine. Știu că unele persoane se feresc de nebunia ce învăluie o carte și faptul că o văd așa, peste tot, îi face să nu-și mai dorească să o citească prea curând, de teamă să nu îi dezamăgească. Dar eu nu mă pot abține și de multe ori merg cu valul. Se-ntâmplă apoi să-mi placă sau nu cartea, și o spun.

Revenind la romanul nostru, A.J. Finn (pseudonimul lui Daniel Mallory) a făcut o treabă foarte faină cu acest thriller. În prim plan o avem pe Anna Fox, o femeie aparent normală, care locuiește într-un cartier din New York, dar care nu a mai ieșit din casă de 10 luni, din cauza faptului că suferă de agorafobie. Singura legătură pe care o are cu lumea exterioară este fereastra de unde își urmărește și fotografiază vecinii.  Încă de la început aflăm despre ea că îi plac filmele clasice și că este mereu însoțită de un pahar/sticlă de vin. În plus, în fiecare seară vorbește la telefon cu familia ei (soțul și fetița), despre care rămânem cu impresia că se află într-o călătorie sau că locuiesc în alt oraș. Pe măsură ce paginile trec, descoperim unde sunt cei doi.

Odată cu sosirea unor noi vecini, Anna devine extrem de curioasă în ceea ce îi privește. Asta până când aude un țipăt și este martoră la ceva ce nu și-ar fi imaginat vreodată. Din păcate pentru ea, situația în care se află nu o prea avantajează și nimeni nu o crede. Pentru cititor, este posibil ca lucrurile să devină previzibile: comparat cu alte romane similare (și aș menționa aici Fata din tren de Paula Hawkins), am intuit cu mult timp înainte de final ce s-a întâmplat cu adevărat. Iar acest lucru a făcut ca nota mea pentru această carte să nu fie cea mai bună.

În schimb, mi-au plăcut incursiunile în trecut și călătoria pe care o parcurgem alături de Anna. Amestecul amintirilor cu acțiunea din prezent, reprezintă din punctul meu de vedere, punctul de atracție al romanului. Alături de acestea ar mai fi de menționat și faptul că Anna, prin intermediul internetului, îi ajută pe alții aflați în aceleași condiții, și le dă sfaturi pe care nu și le poate aplica sieși. Asta dă, cred eu, credibilitate personajului și-l face să pară mai real.

Recomand Femeia de la fereastră de A.J. Finn atât iubitorilor de mistere și suspans cât și celor care vor să înceapă să citească acest gen de cărți. Se citește ușor și este o lectură extrem de plăcută pentru o vară târzie sau pentru toamnă.