The Devil’s grin (Anna Kronberg #1) – Annelie Wendeberg

the devils grinTitlu in spaniola: La sonrisa del diablo (Anna Kronberg #1)

Titlu original: The devil’s grin (Anna Kronberg #1)

Autor: Annelie Wendeberg

Apariție: 20 Decembrie 2013

Nota: 3/5

The Devil’s grin este prima parte a seriei dedicata Annei Kronberg, unde intalnim, sau mai bine zis reintalnim un personaj arhicunoscut: Sherlock Holmes.

In vara anului 1889, un cadavru cu semne de holera este gasit in apele Londrei si doctoral Anton Kronberg este chemat in ajutor. Doar ca la locul faptei acesta se intalneste cu faimosul detectiv ce isi da aproape imediat seama de secretul ascuns de medic. Aceasta un este singura problema a doctorului pentru ca dincolo de cadavrul gasit s-ar putea afla o intreaga conspiratie criminala ce ar zgudui Londra si chiar intregul regat al Marii Britanii.

Un am citit nimic despre sau cu Sherlock Holmes inainte (spre rusinea mea), caci nu este tocmai genul meu, dar povestea din The devil’s grin m-a fascinat. Stiu ca un se termina aici, cred ca mai sunt alte doua carti, dar la momentul cand am terminat aceasta carte, nu a fost chip sa le gasesc pe urmatoarele.

Autoarea reuseste sa mentina ritmul actiunii pe toata durata cartii si un plictiseste deloc, poate si pentru ca povestea nu este lungita artificial, in opinia mea fiind considerata chiar scurta.

Felul cum sunt descrise diversele situatii il face pe cititor parte din poveste, te simti acolo, langa personaje, luand parte la cazul investigat.

Ce mi se pare ca a lipsit, au fost detaliile despre Ana si Anton (nu pot da prea multe amanunte, pentru ca un vreau sa dezvalui legatura dintre cei doi), dar sper ca autoarea a recuperat aceasta lipsa in urmatoarele carti. Ramane de vazut…

Nu este previzibila, dar nici nu are parte de schimbari semnificative care san e lase cu gura cascata. Finalul aduce raspunsuri unor intrebari si in acelasi timp lasa altele deschise, lasandu-ne curiozitatea de a afla ce se va intampla pe mai departe.

 

The prisoner of heaven (The Cemetery of forgotten books #3) – Carlos Ruiz Zafón

prizonierul-ceruluiTitlu in spaniola: El prisionero del cielo (El Cementerio de los Libros Olvidados #2)

Titlu original: The prisoner of heaven (The Cemetery of forgotten books #3)

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție: 2011

Proceded by: The Shadow of the wind (2001), The angel’s game (2008)

Nota: 4/5

Prizonierul cerului este cea de-a treia carte din seria Cimitirul cartilor uitate, unde avem posibilitatea de a cunoaste mai indeaproape viata lui Fermin Romero de Torres inainte de Umbra vantului. Cronologic, prizionerul cerului se situeaza intre Jocul ingerului si Umbra vantului.

Aceasta rezolva multe din intrebarile fara raspuns din cele doua parti anterioare. Acest roman mi-a placut mai ales prin prisma personajelor sale. Fermin este un om simplu, putin ironic, cu umor din plin si cu o serie de secrete pe care pana acum le-a tinut bine ascunse.

Actiunea are loc intr-o perioada foarte incarcata din istoria Spaniei si incepe in libraría Sempere si fii, cand, in ziua de Craciun, Daniel si tatal sau se gandesc la viitorul afacerii lor daca un vor reusi sa aiba mai multe vanzari.

Intr-o dimineata cand Daniel ramane singur, primeste visita unui cuidat personaj care ii lasa un mesaj lui Fermin intr.-una din cele mai bune editii ale cartii Contele de Montecristo.

Acesta este momentul cand Fermin decide sa-si deschida sufletul in fata prietenului sau si sa-si spuna povestea si ceea ce ascunde.

Este o carte ce se citeste destul de usor pentru ca nu avem capitole foarte lungi. In plus, un avem parte de atat de multe descrieri ca in cazul primeri parti si un e atat de intunecata ca in cazul celei de-a doua. De altfel, cred ca e indicat sa o cititi inaintea Umbrei vantului.

Totusi, parerea mes este ca cele 3 carti din serie se pot citi si individual fara a simti ca ideea principala a vreuneia dintre ele ramane neterminata la finalul cartii alese.

O recomand daca va place cum scrie Carlos Ruiz Zafón, indiferent de varsta pe care o aveti si daca va place Barcelona si vreti sa o descoperiti altfel.

 

Mostenitoarea (Alegerea #4) – Kiera Cass

the heirTitlu in spaniola: La heredera (La selección #4)

Titlu original: The heir (The selection #4)

Autor: Kiera Cass

Apariție: 5 Mai 2015

Proceded by: The Selection (2012), The Elite (2013), The one (2014)

Followed by: The Crown

Nota: 3/5

Dupa cea de-a treia carte din seria Alegerea nu am crezut ca va mai exista si o a patra si chiar o a cincea parte, asa ca un mica mi-a fost mirarea cand am aflat despre ele. Un stiam la ce sa ma astept pentru ca la finalul celei de-a treia carti este limpede ce se intampla cu America si Maxon.

Dar, asa cum ii spune si numele, The heir ne-o aduce in prim plan pe mostenitoarea celor doi iubiti din primele carti ale seriei, Eadlyn.

Trebuie sa recunosc ca para ca o ciorba reincalzita, casi, in ciuda faptului ca alegerea se face dintr-un cu totul alt punct de vedere si cu un altfel de parcurs, tot nu este la fel de placuta ca Alegerea, Elita sau Aleasa.

Ni se da posibilitatea de a cunoaste personajele principale si secundare din Alegerea, 20 de ani mai tarziu: mai intelepti, cu sau fara copii si cu totul in plan secund de aceasta data.

In ciuda faptului ca au disparut castele, apar in continuare conflicto pe strazi. Organizarea unei noi alegeri este vazuta ca o solutie de extrema urgenta pentru a distrage putin atentia populatiei de la problemele de zi cu zi.

Desi la inceput Eadlyn nu este de acord, pe masura ce cunoaste concursantii perceptia ei se schimba. In plus, in afara faptului ca trebuie sa invete si sa preia noi responsabilitati in incercarea de a deveni pregatita pentru a fi Regina, printesa se cunoaste si pe sine, nu doar pe baieti.

Chiar daca pare extrem de previzibila, The heir nu este deloc asa. Kiera Cass reuseste inca o data sa ne tina lipiti de paginile cartii, mai ales prin modul direct de a prezenta situatiile in care sunt puse personajele. Este vorba de o cu totul altfel de alegere, una care cel putin la finalul acestei parti aduce ceva deosebit, care va schimba cu totul transcursul concursului.

Pe masura ce citeam eram foarte atenta la baietii participanti pentru a incerca sa-mi dau seama cu care va ramane Eadlyn si chiar mi-am facut o idee.

O diferente mare intre The heir si anterioarele carti este aceea ca aceasta este narata la persoana I, din punctul de vedere al printesei, si nu cum am fost obisnuiti anterior. Asta a factura sa fie un plus si sa nu produca o senzatie de repetitie a povestii.

El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2) – Carlos Ruiz Zafón  

 

el juego del angelTitlu in spaniola: El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2)

Titlu original: El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2)

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție: 17 Aprilie 2008

Proceded by: La sombra del viento

Followed by: El prisionero del cielo

Nota: 4/5

“Un escritor nunca olvida la primera vez que acepta unas monedas, o un elogio a cambio de una historia. Nunca olvida el dulce veneno de la vanidad.”

El juego del ángel este a doua parte a unei seriei El cementerio de los libros olvidados, care a inceput cu La sombra del viento. Este o serie care pe mine m-a fascinat, mai ales ca autorul, Carlos Ruiz Zafón este unul din preferatii mei.

David Martin este un scriitor talentat dar fara success care locuieste in Barcelona anilor 20. Dupa ce a lucrat initial la un ziar, publica lucrari sub alt nume si ajuta la scrierea romanului marelui sau prieten, fiu al unui mare comerciant al vremurilor. Viata sa ia o turnura radicala atunci cand fata de care este indragostit se casatoreste cu prietenul sau si el descopera ca sufera de cancer in faza terminala.

Tocmai in acest punct important din viata sa, regaseste o persoana pe care a cunoscut-o cu multi ani in urma, Andrea Corelli. Acesta ii propune un targ: daca scrie o carte pentru el, se va vindeca de boala de care sufera. Doar ca nu este vorba de orice carte ci de una foarte interesante si ciudata in acelasi timp. Tot in aceasta perioada apare in viata sa si Isabella, o tanara ce viseaza sa ajung scriitoare si ce incepe a lucra pentru David. Incet, aceasta devine o persoana foarte importanta pentru el.

Este o carte interesanta, si fiind prezentata in frumoasa si misterioasa Barcelona, pentru iubitorii acestui oras va fi foarte greu sa lase cartea din mana atunci cand o vor termina. Si nu e scurta deloc… Cititorul va gasi ca puncte de legatura intre cartile seriei, atat personaje, cum este cazul Isabellei precum si libraria Sempere.

Avem parte de intriga, de moarte, de vizite la cimitirul cartilor uitate, de investigatii care nu plictisesc nici o clipa, caci te tin atent intrucat nu stii unde se afla cheia ce poate dezlega misterul.  Carlos Ruiz Zafón este unul din scriitorii care ma inspira si ma fac sa-mi doresc sa am la fel de multa imaginatie pentru a putea scrie randuri minunate.

Promised (Birthmarked #3) – Caragh M. O’Brien

promisedTitlu in spaniola: Prometidos (Marca de nacimiento #3)

Titlu original: Promised (Birthmarked #3)

Autor: Caragh M. O’Brien

Apariție:  2012

Proceded by: Birthmarked, Prized

Nota: 3/5

Dupa ce a trecut prin numeroase aventuri in anterioarele doua parti ale seriei, Gaia va avea de infruntat provocarea vietii ei in ultima parte a trilogiei Birthmaked, Promised. Aceasta continua finalul celei de-a doua carti, Prized, unde Gaia preia conducerea locuitorilor Sailum si ii duce spre Enclave pentru a-i convinge pe Protectori sa ii ajute.

Atunci cand Gaia si oamenii ei ajung intr-un final la Enclave, protagonista isi da seama ca unele lucruri s-au schimbat si nu tocmai in bine. Aceste lucruri pot duce la schimbari de planuri.

Gaia nu mai e de mult copilul din prima parte a seriei, a evoluat foarte mult, a crescut si a devenit o femeie si o luptatoare in adevaratul sens al cuvantului. La fel si Leon, poate prea putin evidentiat in Birthmarked, devine din ce in ce mai apropiat de eroina si lupta cot la cot cu ea pentru cauza propusa. Cei doi frati, concurenti la inima Gaiei, se resemneaza cu alegerea acesteia si continua sa ii fie alaturi.

Promised este o carte de actiune de la inceput pana la final. Te lasa de multe ori cu gura cascata, si are chiar si un moment in care ramai socat si prea stii incotro se indreapta intriga cartii. Pe de alta parte, autoarea are un mod deosebit de a prezenta chiar si personajele negative, caci atunci cand acestea isi expun argumentele dracul nu mai pare la fel de negru si acest lucru te face sa iti pui intrebari si sa gandesti altfel romanele.

Au loc multe scene de dialog pentru obtinerea a ceea ce isi doreste Gaia, ceea ce schimba un pic ideea de lupta pe care o creaza autoarea in cea de-a doua parte a seriei, si  in plus face lucrurile mai indirecte. Imi place ca un are nevoie de multe descrieri pentru a te introduce in lumea protagonistilor.Totusi, cartea se citeste usor, te mentine atent si nu plictiseste. Dar mi se pare ca finalul a fost putin grabit ca si cum ar fi trebuit sa se incadreze intr-un anumit numar de pagini. Ni se da totul deodata si pentru unii dintre noi poate fi greu de digerat.  Cred ca autoarea un a vrut sa se complice si a mers pe cea mai simpla varianta in acest final, lucru care a luat putin din credibilitatea cartii, cel putin in ceea ce ma priveste. Mi-as fi dorit un final altfel pentru serie, unul pe care il si merita, pentru cum se evidentiaza de alte serii distopice.