Primul volum al seriei Jocurile foamei a apărut în anul 2008 și a fost un adevărat fenomen, care ulterior a dat frâu liber și altor scriitori să creeze opere similare. În ciudat acestui fapt, eu am auzit de această serie la începutului anului 2014 dar chiar și așa, am ajuns să o citesc abia anul acesta. Și trebuie să recunosc că nu am mai fost așa de prinsă de foarte mult timp.
Jocurile foamei se desfașoară într-un viitor în care societatea este împărțită în districte, fiecare dintre acestea având obiectul său de activitate. În locul Statelor Unite ale Americii este acum Panem, a cărei capitală este Capitoliu, locul de unde se dirijează întreaga viață a celor 13 districte. În districtul cu numărul 12, viața celor care lucrează în minele de cărbuni și a familiilor acestora, este extrem de grea, suferind de o lipsă acută de alimente pe lângă lipsa altor resurse. Printre aceste familii se află și cea a lui Katniss Everdeen, formată din mama ei și sora ei, Primrose, pe care ea o alintă Prim. Tatăl fetelor a fost ucis de o explozie în mina în care lucra și de atunci, Katniss a trebuit să învețe cum sp se descurce pentru a putea reuși să pună ceva pe masă.
În plus, în fiecare an, în fiecare district se organizează o extragere a două nume, un băiat și o fată, care urmează să participe la Jocurile Foamei, o întrecere sângeroasă din care doar unul iese câștigător și viu. Toate celelalte 23 de tributuri sunt ucise. Este o bătălie pe viață și pe moarte, pusă la cale de cei care conduc Panemul, pentru a le da o lecție districtelor și astfel acestea nu se vor mai revolta, așa cum au făcut în trecut, cand districtul 13 a fost ras de pe fața pământului. Este o dovadă de putere, prin care Capitoliul răpește 24 de tineri cu vârsta între 12 și 18 ani din sânul familiilor lor, și practic îi trimit la o moarte sigură.
Anul acesta, Prim are deja 12 ani și devine eligibila pentru Jocuri, lucru care o îngrozește pe Katniss. Iar atunci când aude numele dragii ei surori, nu ezită o clipă și se oferă voluntară, impresionându-i pe toți oamenii din districtul 12, și renunțând la familia ei și la Gale, băiatul care i-a fost alături la bine și la greu, vânând împreună pentru a-și putea hrăni familiile.
Cel de-al doilea tribut al Districtului 12 va fi Peeta, unul dintre băieții brutarului. Iar Katniss va avea un al doilea șoc atunci când află asta, întrucât este ultima persoană la care s-ar fi așteptat și pentru că realizează că va trebui să îl omoare, pentru a ieși câștigătoare și pentru a se întoarce acasă la sora ei.
Katniss și Peeta pleacă în aventura aceasta însoțiți de mentorul lor, un bărbat din districtul 12 care a câștigat Jocurile în urmă cu mulți ani și care acum este mai tot timpul beat. Cei doi trebuie să îl convingă să-i ajute și le va fi destul de greu.
Înainte de a intra în arenă, concurenții fac antrenamente, sunt evaluați, dau interviuri televizate și se prezintă în fața mulțimii din Capitoliu în costume spectaculoase. Pentru ca mai apoi, lupta din arenă să fie extrem de grea și dureroasă. Vor fi trădări și alianțe, dovezi de dragoste și speranță.
Mi-a plăcut mult și cum au fost conturate personajele, atât cele principale cât și cele secundare. Îmi place Katniss, este puternică și inteligentă și face o echipă bună cu Peeta, au o legătură frumoasă dar ea dă cu bâta în balta la final. Mentorul lor este mai inteligent decât cred ceilalți. Nu știu încă ce să cred despre Gale. Despre relația dintre Katniss și mama ei, pot spune că se vede că e tensionată, se simte asta în mai multe momente și sunt curioasă cum va evolua pe mai departe. Prim nu are un rol extrem de prezent, este mai mult în gândul lui Katniss, fiind persoana la care se gândește mai mereu în lupta pentru viața ei.
Dacă nici voi nu ați citit încă Jocurile foamei, nu mai așteptați! Nici nu știți ce pierdeți! Și mai apoi vă recomand și filmul, care-i rămâne destul de fidel cărții, și e chiar bun.
