Cenusa Angelei: o copilarie irlandeza – Frank McCourt

Titlu in romana: Cenusa Angelei: o copilarie irlandeza

Titlu in engleza:  Angela´s ashes: a memoir

Autor:  Frank McCourt

Apariție: 1996

Followed by: ´Tis a memoir, Teacher man

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Am terminat de doar cateva zile acest roman al lui Frank McCourt si am simtit nevoie sa las sa se aseze in mintea mea toate gandurile si sentimentele pe care mi le-a generat aceasta lectura. Cartea mi-a fost oferita de cei de la Libris si face parte din literatura universala. Autorul povesteste despre copilaria sa in aceasta prima parte a seriei autobiografice.

„Cand imi aduc aminte de copilaria mea, ma intreb cum de am supravietuit. A fost, desigur, o copilarie nefericita – o copilarie fericita abia daca merita pomenita. Mai rea decat copilaria nefericita obisnuita este copilaria irlandeza nefericita, iar si mai rea este copilaria irlandeza catolica nefericita.“

Intr-adevar, asa cum mentioneaza Frank McCourt in fragmentul de mai sus, copilaria sa a fost una extrem de grea. Nu puteam sa nu ma gandesc la asta pe masura ce treceau paginile. E incredibil cum a reusit sa treaca peste toate momentele grele si nu putine au fost clipele cand s-a aflat pe marginea prapastiei dintre viata si moarte.

Frank s-a nascut in Brooklyn in timpul Marii Crize Economice dintr-un tata din Irlanda de Nord si o mama tot din Irlanda dar din Sud. Atunci cand micutul are 4 ani, familia sa se intoarce in tara natala din cauza vietii grele pe care o duc in America. Dar ceea ce gasesc acasa este mult mai greu decat ce au lasat in tara tuturor posibilitatilor.

Despre Malachy si Angela McCourt nu am prea multe cuvinte de lauda. Poate e din cauza lipsei educatiei si din cauza saraciei in care au trait mai toata viata, dar sa faci atatia copii si sa nu poti avea grija de ei mi se pare prea mult. Tatal este un betiv in toata regula, nu are un serviciu stabil si atunci cand il are bea toti banii capatati la sfarsit de saptamana, in timp ce copii mor de foame, nu au cu ce sa se imbrace sau sa se incalzeasca. S-asa locuiesc in conditii mizere. Despre mama mi-a ramas in gand doar ca fumeaza si ca asteapta ca sotul sa aduca bani acasa. Insa putin tot o apreciez pentru momentele cand lupta pentru copii ei si ii sustine, asa cum poate.

Odata cu plecarea tatalui la razboiul din Anglia, familia se cam destrama si Angela ramane de izbeliste cu copii. Frank preia incet incet fraiele familiei, incepe sa munceasca de la o varsta frageda, uneori face lucruri nu tocmai potrivite dar, doar asa reuseste sa-si scoata la liman mama si fratii. Dintre copii familiei, numai cativa reusesc sa supravietuiasca conditiilor grele si bolilor ce ii lovesc. Acestea sunt unele din momentele cele mai grele ale lecturii.

Imi place modul cum este scrisa cartea, autorul avand un mod aparte de a pune pe hartie intamplarile din viata sa. Cele mai haioase momente mi se pare cele de la scoala, unde profesorul spunea ceva si copii repetau pe bucati ceea ce spunea dascalul.

¨Domnul se asaza la catedra, cu batul in fata lui. Ii spune lui Intrebare sa termine cu smiorcaitul si sa fie barbat. Daca mai aude pe careva din clasa ca pune intrebari stupide sau ca vorbeste despre Colecta, o sa-l bata cu nuiaua pana-i tasneste sangele. 
Ce-o sa fac, baieti?
O sa-l bateti cu nuiaua, domnule.
Pana cand?
Pana tasneste sangele, domnule.¨

Imi place Frank, imi place cum creste si cum evolueaza, cum se indragosteste. Este un copil puternic, care se maturizeaza pe zi ce trece.

Inchei aici parerea mea despre Cenusa Angelei: o copilarie irlandeza dar abia astept sa citesc si urmatoarele volume ale lui Frank McCourt si sa aflu ce s-a intamplat cu el.

Dincolo de iarna – Isabel Allende

Titlu in romana: Dincolo de iarna

Titlu in spaniola:  Más allá del invierno

Autor:  Isabel Allende

Apariție: mai 2017

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Cand am vazut coperta cartii ¨Dincolo de iarna¨ de Isabel Allende m-am indragostit pe loc si nu am mai avut rabdare sa apara in limba romana, asa ca in luna octombrie a anului 2017 am cautat cartea in Madrid, cu ocazia unei calatorii scurte facute acolo, dar nu am avut succes. Asa ca, spre final de an am citit ebook-ul, intrucat tema romanului se potrivea cu perioada rece a anului, in ciuda faptului ca ne lipsea zapada. Ironia sortii face ca acest roman sa fi fost lansat in mai 2017 cand vremea e oricum, numai rece nu.

¨Dincolo de iarna¨ ne face cunostinta cu trei personaje pe care le vom insoti pe intregul parcurs al cartii: o femeie din Chile, o tanara din Guatemala si un profesor universitar. Cei trei sunt adusi impreuna de o furtuna de zapada care pune stapanire pe New York.

¨In toiul iernii, aflam in sfarsit ca port in mine o vara de neinvins.¨  – Albert Camus 

Intai facem cunostinta cu Lucia Maraz, femeia din Chile. Este trecuta de prima tinerete si locuieste in  Booklyn, intr-o locuinta inchiriata de la Richard Bowmaster, care este profesor universitar si pentru care lucreaza. Evelyn, tanara din Guatemala, intra in actiune putin mai tarziu. Ea este pilonul care ii uneste si pe ceilalti doi. Prin personajul Evelyn, Isabel Allende pune in scena tema imigrantilor si a rasismului, iar povestea acesteia nu este una inventata conform declaratiilor  autoarei, ci este inspirata din realitate.

Un mic accident de masina o aduce pe Evelyn in viata lui Richard si in loc ca lucrurile sa se rezume la o reglare a asigurarilor, femeia apeleaza la profesor pentru a o ajuta sa scape de buclucul in care a intrat fara voia sa. In aceasta nebunie este implicata si Lucia, si curand cei trei pornesc in aventura vietii lor. Totul presarat cu multa zapada si multe emotii.

In timp ce calatorim cu cei trei, aflam povestile lor de viata, trecutul lor si toate greutatile prin care au trecut. Richard vine din Brazilia, Lucia din Chile asa cum am mai spus si, cu ajutorul ei cunoastem putin dintr-o bucatica a istoriei acestei tari intr-o perioada cu multi disparuti politici. Ultima dar nu cea din urma este Evelyn care duce in spate o viata dura din Guatemala, dar asta nu o impiedica sa daruiasca tot ce are ea mai bun si frumos.

Cei trei se completeaza si impreuna reusesc sa-si iasa din zona de confort si in acelasi timp sa reuseasca sa treaca peste hopul care i-a adus impreuna. Sunt amuzanti impreuna, dar nu m-am lipit prea mult de cei doi care o ajuta pe tanara guatemaleza. Dar Evelyn mi se pare centrul povestii si ea este singura care m-a atras sufleteste.

¨Dincolo de iarna¨ se potriveste de minune cu vremea rece de afara, doar zapada lipsind pe alocuri. Este un roman frumos in acelasi stil placut al lui Isabel Allende si o recomand  daca va doriti sa evadati putin din cotidian si sa calatoriti pe continentul Americii de Nord si pe cel al Americii de Sud impreuna cu Richard, Evelyn si Lucia.

Locuri intunecate – Gillian Flynn

Titlu in romana: Locuri intunecate

Titlu in engleza:  Dark places

Autor:  Gillian Flynn

Apariție: 5 mai 2009

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Dupa succesul inregistrat cu ¨Fata disparuta¨ mi-am dorit sa incerc si altceva scris de Gillian Flynn si cred ca nimeni nu ar putea sa spuna pas unui roman scris de ea. Si dupa ce am aflat sfarsitul acestui thriller pot sa afirm ca autoarea mi-a intrecut orice asteptari.

De aceasta data personajul principal este Libby Day, o femeie care a scapat unui oribil masacru ce a avut loc atunci cand ea avea doar sapte ani. Atunci mama si cele doua surori ale sale au fost ucise in ceea ce ulterior a fost numit ¨Sacrificiul Satanic¨ din Kinnakee, Kansas. Cazul a devenit extrem de faimos, mai ales ca a fost dovedit ca Ben, fratele ei mai mare a fost criminalul, iar fetita de atunci a depus marturie impotriva sa.

Douazeci si cinci de ani mai tarziu Libby isi duce traiul de pe o zi pe alta cu bani de la cei care inca mai au mila de victima nefericitului eveniment. Intr-o zi, este contactata de cineva dintr-o societate secreta pasionata de crime celebre, numita Club Omor. Nevoia de bani o face sa accepte pana la urma propunerea societatii dar ceea ce descopera acolo nu este ceea ce se astepta. Mai precis, da nas in nas cu un fan club al fratelui ei, care cred in nevinovatia lui si vor sa il ajute.

Incoltita de propriile indoieli cu privire la vinovatia lui Ben, Libby porneste in cautarea adevarului si drumul o va conduce prin cluburi de striptease in Missouri, mai apoi prin orase turistice pustii in Oklahoma, iar la final o va duce pe poteca ingusta dintre viata si moarte, intrucat va ajunge sa afle adevarul si ar putea plati cu viata pentru el.

Personajul lui Libby  m-a cam enervat dar cred ca intr-un fel asa a fost el creat, sa fie putin antipatic cititorului. Povestea in sine e una super buna si are acel final la care nimeni, dar nimeni nu s-ar fi gandit niciodata. Turnura pe care o iau lucrurile atunci cand Libby incepe acea investigatie ajutata de cei din Club Omor este surprinzatoare.

Imi place Gillian Flynn si asa cum am spus si la inceput nu as refuza niciodata o carte de Gillian Flynn. Are acel ceva care te face sa nu dai mai putin de 5 stele din 5 cartii si care te tine lipit de pagini pana afli deznodamantul.

Regina adevarata (#1 Regina tinutului Tearling) – Erika Johansen

Titlu in romana: Regina adevarata

Titlu in engleza:  The Queen of the Tearling

Autor:  Erika Johansen

Apariție: 8 iulie 2014

Followed by: The invasion of the Tearling, The fate of the Tearling

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

“Regina adevarata” a fost o reala surpriza placuta pentru mine. Desi este o carte pentru adolescenti, este foarte bine construita, personajele sunt bine conturate si subiectul este interesant.

Tearling este un tinut format dupa “Trecere”, un cataclism care a distrus toata tehnologia moderna si a intors lumea intr-o epoca feudala, dar in viitor. Tara este condusa de un barbat pe care il manevreaza Regina Rosie, cea care stapaneste tinutul vecin, Mortmesne. Din cauza egoismului si a nevoii de putere a conducatorului si a familiilor bogate ale tinutului, populatia este saracita si transformata in sclavi ai vecinilor tarii.

Insa pentru Tearling mai exista o speranta in persoana lui Kelsea Raleigh, o tanara de 19 ani mostenitoarea tronului. Fata a fost crescuta de doi apropiati ai mamei sale, dupa moartea acesteia si a fost ascunsa de unchiul sau, care-si dorea sa scape de concurenta la tron.

Kelsea cunoaste doar lumea cartilor si istoria tinutului inainte de Trecere si momentul urcarii ei pe tron o ia prin surprindere. Este total nepregatita pentru sosirea Garzii mamei sale, transformata acum in aparatorii ei. Se desparte de cei care au crescut-o, promitandu-si revederea si pleaca spre orasul unde-si va castiga tronul. Calatoria in sine are un parcurs periculos, la care se adauga si o multime de ucigasi care sunt pe urmele reginei si a barbatilor care o insotesc.

Din poveste nu putea lipsi si un strop de magie, asa ca tanara noastra regina are puteri deosebite, care o vor ajuta in momentele cand va avea cea mai mare nevoie.

Romanul m-a captat de la primele pagini si desi are multe pagini, mi-a mentinut treaza atentia pana la final.

Evolutia reginei tinutului Tearling este una surprinzatoare si m-a uimit cum autoarea a reusit sa o contureze atat de frumos si de credibil in acelasi timp. Cred ca imi place atat de mult pentru ca lui Kelsea ii place foarte mult sa citeasc. Din pacate, cartile sunt extrem de rare in timpurile sale, dar are de gand sa schimbe asta. Oamenii din garda reginei imi plac si ei, sunt haiosi.

Regina Rosie m-a intrigat, inca nu stiu daca o plac sau nu. Tind sa cred ca ascunde o istorie trista si sunt curioasa sa vad cum va evolua in urmatorul volum.

Se impletesc si o multime de mistere careinsa nu vr fi lamurite in acest volum, si care mie mi-au trezit dorinta de a citi cat mai repede si al doilea volum, dar acesta nu a aparut inca in limba romana. Sper sa apara anul acesta si mai apoi si finalul, cel de-al treila volum al acestei serii.

Trebuie sa mai mentionez ca mi-a adus putin aminte de Urzeala Tronurilor. Nu e atat de sangeroasa si complexa, desigur dar, ca ambianta m-a dus cu gandul acolo.

 

Destinul coroanei (#2 Jocul coroanei) – Evelyn Skye

Titlu in romana: Destinul coroanei

Titlu in engleza:  The Crown’s fate

Autor:  Evelyn Skye

Apariție: 16 mai 2017

Proceded by: Jocul coroanei

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Indata ce am terminat “Jocul coroanei” am cautat si am cumparat si cel de-al doilea volum al seriei pentru ca mi-a placut mult de tot si am vrut sa aflu ce s-a intamplat cu Nikolai si Vika.

Ii regasim pe cei doi dar si pe Pasa care se pregateste pentru incoronare, in ciuda faptului ca e incoltit de temeri si nu se simte deloc pregatit. Iuliana este insa umbra lui mai mult ca oricand si face orice pentru a-si proteja fratele, chiar daca asta inseamna ca noul Mag Imperial, Vika, este total lipsita de libertate.

Din cauza modului in care a actionat la sfarsitul jocului coroanei, Vika nu-l poate vedea pe Pasa. In plus, nu stie ce s-a intamplat de fapt cu Nikolai si nici unde se afla acesta.

Asa cum am mentionat si in articolul despre primul volum al seriei, apare un personaj cu un rol important si este vorba despre mama lui Nikolai. Modul in care este pictata aceasta este foarte urat si asta atrage antipatia cititorului.  Ea contribuie la schimbarea atitudinii lui Nikolai, sau mai bine zis la agravarea inrautatirii acesteia si am avut o multime de indoieli in privinta succesului incercarii Vikai de a-l salva, in timp ce e obligata sa-l apere pe noul tar al Rusiei.

Lumea minunata creata de Nikolai in timpul jocului este distrusa de acesta in incercarea sa de a mai capata energie si magie. In acest al doilea volum, baiatul nu mai lupta alaturi de Vika ci impotriva fratelui sau si implicit a fetei care-l protejeaza. Setea de razbunare este mare si o buna perioada de timp am avut impresia ca nu o sa il mai regasim pe vechiul Nikolai.

In ciuda greutatilor Vika nu se lasa si lupta pe toate fronturile. Imi place mai mult aceasta noua Vika decat cea pe care am cunsocut-o in volumul anterior. Pasa nu m-a dat pe spate nici in trecut, nici acum, iar Iuliana mi-a fost antipatica de la inceput pana la final.

Pacat ca aceasta serie faina se termina dupa doar doua volume, desi povestea este bine construita si este suficient de exista cu aceste doua carti. Un al treilea volum ar fi de umplutura in acest caz, dar sunt curioasa ce va mai scrie Evelyn Skye pe viitor.