Posts

Posted on

Fetele de inghetata – Dorothy Koomson

Titlu in romana: Fetele de inghetata

Titlu in engleza: The ice cream girls

Autor: Dorothy Koomson

Apariție: 1 ianuarie 2010

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Titlul acesti carti ma ducea cu gandul la o cu totul alta poveste atunci cand am ales-o dar, in momentul in care m-am apucat de citit si am inteles de unde vine numele, m-a intrigat foarte tare, mai ales ca este o carte din colectia chic a editurii Polirom.

¨Fetele de inghetata¨ sunt Serena Gillmare si Poppy Carlisle si, asa cum indica si coperta, una este blonda si cu tenul deschis la culoare iar cealalta are tenul inchis la culoare. Am avut banuiala ca au fost prietene la un moment dat, dar m-am inselat. Viata lor este extrem de diferita, desi le leaga 20 de ani de secrete si au un profesor in comun. Serena are o viata de vis, este casatorita cu doctorul Evan Gillmare, are doi copii minunati, iar visul ei de-o viata este pe cale sa se intample: Evan o cere in casatorie pentru a doua oara si astfel se pregatesc de evenimentul de care nu s-au putut bucura prima data.

In schimb, Poppy si-a petrecut 20 de ani din viata in inchisoare pentru o crima pe care ea spune ca nu a comis-o dar, din pacate nimeni nu o crede, nici macar familia ei, pe care a pierdut-o pentru totdeauna in ziua pronuntarii sentintei. Pentru ea, timpul nu mai poate fi recuperat.

Ramasa fara libertate atunci cand era adolescenta, Poppy este eliberata la 38 de ani si incearca din rasputeri sa-si dovedeasca nevinovatia, convinsa fiind ca stie cine este criminalul. Nu stie insa ca va primi o alta lectie.

Nu m-am simtit aproape de niciuna dintre fete, insa am reusit sa o inteleg pe Poppy, sa inteleg furia pe care o simtea si tot ce o motiva. In schimb, Serena nu mi-a placut deloc, mi se pare falsa in permanenta.

Imi place cum e scrisa cartea, e antrenanta si te mentine in suspans pe intreaga perioada a lecturii. Am avut chiar nu de putine ori dubii cu privire la cine a infaptuit crima pana la urma.

Dorothy Koomson trateaza subiecte delicate in ambalajul frumos al titlului acestui roman: relatiile dintre profesori si elevi, manipularea, lipsa parintilor in viata copiilor, pericolele la care sunt expusi acestia atunci cand nu au suficienta incredere in familie, fatarnicia si incapacitatea autoritatilor de a identifica adevaratul faptas al crimelor. Pentru ca, nu-i asa, nimic nu e ceea ce pare la o prima vedere.

Va recomand acest roman pentru ca ¨va tine in priza¨si e numai bun pentru momentele cand va doriti ceva usor si rapid de citit, dar interesant si care sa va trezeasca spiritul de detectiv.

Posted on

Amantul japonez – Isabel Allende

Titlu in romana: Amantul japonez

Titlu in spaniola: El amante japonés

Autor: Isabel Allende

Apariție: Mai 2015

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

“Amantul japonez” este una din cartile scris de Isabel Allende care mi-a placut foarte mult si careia i-am dat 5 stele din 5 pe Goodreads.

In centrul acestui roman se situeaza doua femei, ambele din Europa, una din Moldova, cealalta din Polonia, doua persoane ala caror destine se intersecteaza in America.

Irina Bazili este originara din Moldova si duce cu sine o serie de traume ce o fac sa-si schimbe foarte des serviciul, pana ajunge la un azil de batrani. Rabdatoare din fire, ofera toata dragostea ei batranilor din institutie, dragoste pe care nu a mai putut-o oferi bunicilor ramasi acasa. Curand, aceasta atrage atentia Almei, o femeie extrem de interesanta si independenta, care a ales singura sa locuiasca la azil, din motive numai de ea stiute. Alma Belasco vine si ea cu o poveste de viata impresionanta. Dupa ce fratele ei pleaca la razboi, si parintii decid sa o trimita la rudele din America, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aceasta pierde urma familiei si este nevoita sa se adapteze pentru totdeauna cu noua ei situatie.

Cele doua femei devin apropiate, fiecare simtind in felul ei o dragoste pentru cealalta. Incet, Irina descopera o parte din secretele Almei si, impreuna cu Seth, nepotul acesteia, vrea sa afle adevarul despre viata misterioasei batrane. Cine e Ichimei Fukuda si ce rol joaca acesta in viata Almei?

Odata cu descoperirile cu privire la Alma si viata ei, Irina ne dezvaluie evenimentele ce au adus-o in America si fricile ce o stapanesc.

Imi place mult atmosfera creata in acest roman, empatizez cu Irina si sunt convinsa ca povestea ei este si cea a multor femei plecate in lume, dar Alma este preferata mea. Viata celor doua femei pare extrem de reala si ai impresia ca traiesti totul alaturi de ele.

Intr-un fel unic, fara a pune pe hartie multe scene de actiune, povestea scrisa de Isabel Allende te acapareaza si aduce in discutie subiecte tabu sau de care inca ne ferim sa discutam: sida, pornografia infantila, relatiile intre membrii familiilor, drogurile etc.

Va recomand “Amantul japonez” pentru a descoperi si voi puterea de a merge mai departe, in ciuda tuturor problemelor ce ne apar in cale si forta dragostei dincolo de orice distanta fizica, culturala sau de oricare alt fel.

Posted on

Cercul de piatra (Outlander #3) – Diana Gabaldon

Titlu in romana: Cercul de piatra

Titlu in engleza: Voyager

Autor:  Diana Gabaldon

Apariție: 1 decembrie 1993

Preceded by: Outlander, Dragonfly in amber

Followed by: Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Nu pot sa incep aceasta recenzie pana nu spun ca nu stiu voua cum vi se pare dar mie nu imi place prea mult cum au tradus titlurile cartilor din seria Calatoarea. Parca nu se potrivesc deloc cu variantele din engleza. Si-acum sa trecem la treaba.

In “Cercul de piatra” aflam ce s-a mai intamplat cu Jamie si Claire dupa despartirea de dinainte de batalia de la Culloden. Cartea este scrisa la persoana I si a IIIa, prima dintre ele fiind vocea lui Claire. Vedem cat de greu le-a fost celor doi sa mearga mai departe unul fara celalalt, sa se integreze fiecare in noua lui lume. Claire o are pe Brianna dar Jamie este singur. Ii are intr-adevar pe sora si cumnatul lui, pe nepoti si pe Fergus, dar nimic nu mai e la fel fara Claire.

Vedem si reintalnirea celor doi, atat de asteptata in volumul 2 al seriei, dar care insa a trecut atat de repede. A fost parca o clipire, deoarece imediat dupa au urmat o serie de momente pline de actiune. Ar fi trebuit sa fie mai statica, luata mai usor, desi este extrem de amuzanta reactia lui Jamie. A fost atat de simplu pentru Claire sa-l regaseasca… ma gandeam ca va trece prin cateva incercari inainte de a ajunge din nou in bratele barbatului pe care il iubeste, dar a urmat pasii siguri si calea cea mai sigura pentru a-l gasi.

Pe cat de lunga si plina de aventura este aceasta carte, nu este lipsita nici de momente monotone sau plictisitoare (putine, intr-adevar). Unul din aceste momente este reprezentat de calatoria pe vas, in drumul celor doi spre o noua destinatie.

Reapar personaje pe care le-am cunoscut cu 20 de ani in urma, cum sunt Fergus, Ian si Jenny dar si unele noi, pe care le-am intalnit abia in volumul 2: Brianna si Roger. Cel mai odios personaj din acest roman este de departe Jenny. Imi e din ce in ce mai antipatica si o sa ma intelegi si voi daca cititi cartea. Iar personajul meu preferat este Jamie, imi place din ce in ce mai mult, empatizez cu el, mi se pare ca duce tot greul povestii, toate lucrurile prin care a trecut sunt incredibile, sacrifica tot ce poate pentru cei din familia lui si pentru Claire. Imi place si Fergus, imi place cum a evoluat si cum a crescut mentinandu-si loialitatea fata de barbatul care a avut grija de el. Este la fel de amuzant ca si “tatal” lui.

Diana Gabaldon a creat o continuitate a povestii lui Claire si a lui Jaime, dar o mentine in acelasi timp diferita, cu o gramada de schimbari ce te acapareaza si te introduc din ce in ce mai tare din poveste. Efectiv nu iti vine sa lasi cartea din mana pana nu afli ce se va intampla in noua locatie a povestii de iubire dintre cei doi. Va recomand si acest roman, asa cum am facut-o si cu celelalte doua si asa cum, probabil, o sa o fac si cu urmatoarele.

Posted on

Ce vreau sa citesc vara asta

Poate ca articolul meu vine un pic prea tarziu, intrucat suntem deja in luna august dar, cum ma pregatesc de vacanta si cum pana la urma niciodata nu e prea tarziu, am ales sa impartasesc cu voi lista cartilor pe care vreau sa le citesc saptamana viitoare.

Cred ca majoritatea am profitat de faptul ca 15 august pica marti si ne-am luat si 14 august liber. Cel putin la mine la birou, cred ca vor veni doar doi oameni la munca. Eu voi profita de intreaga saptamana, pentru o gura de aer si de relaxare, dupa o vara plina de schimbari si hopuri.

Momentan citesc cel de-al patrulea volum al seriei Urzeala Tronurilor, ¨Festiul ciorilor¨ de George R.R. Martin, si provocarea cea mai mare este sa termin cele doua parti pana in jurul datei de 20 august. E ca un deadline pe care mi l-am propus, pentru ca tind sa incep sa citesc in paralel si alte carti si sa o las deoparte pe aceasta.

Acum cateva zile mi-am cumparat ¨Sotia plantatorului de ceai¨ de Dinah Jefferies si nu stiu de ce, dar simt nevoia sa o asociez cu vara, cu lenevitul a soare. Poate peisajul si personajul de pe coperta sunt de vina. Iata si o scurta descriere a romanului: ¨Tânăra Gwendolyn Hooper ajunge în exoticul Ceylon, nerăbdătoare să înceapă o viață nouă ca soție. O întâmpină însă un soț distant, secretos și întotdeauna ocupat. Explorând singură plantația de ceai, Gwendolyn descoperă uși încuiate, rochii vechi și alte semne ale unui trecut necunoscut. Când trebuie să aducă pe lume un copil, trebuie și să-i dezvăluie lui Laurence adevărul.¨

Urmatoarea carte pe care vreau sa o citesc este ¨Un barbat si o femeie¨ de Jojo Moyes, pe care am primit-o de la colegii mei atunci cand am plecat din companie, pe la inceputul verii, si pe care mi-o doream de la Bookfest, doar ca nu am gasit-o atunci cand am fost eu. O vreau mai mult pentru ca aproape tot ce am citit de la aceasta autoare pana acum mi-a placut, dar de la ea nu am neaparat asteptari prea mari. Sa vedem ce o sa iasa.

Din urmatoarele carti pe care as vrea sa le mai citesc, trebuie sa aleg una pentru saptamana asta, dar nu stiu ce voi alege. Este vorba despre ¨Catedrala marii¨ de Ildefonso Falcones, pe care o am in biblioteca de ceva timp, ¨Scarlett¨ de Alexandra Ripley pe care am luat-o dupa ce am vazut-o la Anitanna pe canal, si am gasit-o in anticariatul Targul Cartii, ¨Caraval¨ de Stephenie Garber sau ¨Pecetea mortii¨ de Veronica Roth.

Voi ce mi-ati recomanda pentru vara asta?

sursa photo: http://sbo.nn.k12.va.us/summer/images/slide-summer.png si Goodreads.

Posted on

Ferma animalelor – George Orwell

Titlu in romana: Ferma animalelor

Titlu in engleza: Animal farm

Autor: George Orwell

Apariție: 17 august 1945

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Pe George Orwell eu l-am descoperit odata cu ¨O mie noua sute optzeci si patru¨, care mi-a placut tare mult. Voiam sa citesc si ¨Ferma animalelor¨ inca de cand am terminat celalalt roman, dar abia de curand am imprumutat cartea de la o colega.

Operele lui George Orwell trebuie, dupa parerea mea, obligatoriu introduse in programele scolare si citite de toata lumea deoarece, desi au fost scrise cu o multime de ani in urma, se pliaza extrem de bine pe realitatea din zilele noastre.

¨Ferma animalelor¨a fost, asa cum mentiona insusi autorul, un roman ¨contra lui Stalin¨. Critica perioada numita ¨era lui Stalin¨, ilustrand lumea de atunci, conturand-p intr-o ferma unde animalele fac o revolutie si alunga oamenii. Pun astfel stapanire pe locul pana unde de curand munceau pe branci, si continua sa lucreze si sa o gestioneze cat de bine pot, de data asta in interes propriu insa. O buna perioada de timp toate-s bune si frumoase dar, curand porcii intorc lucrurile in favoarea lor. Modifica cele sapte porunci scrise dupa ce i-au alungat pe oameni, intra in casa, consuma alcool, dorm in pat si fac schimb de marfuri cu oamenii de la alte ferme, lucruri de neconceput la inceputul revolutiei.

Sentimenele care m-au incercat in timpul scurtei lecturi (e o carte care se citeste usor, scurta) au fost amuzamentul dar si socul, generat de intorsatura lucrurilor si reactiile anumitor personaje.

Pana si intre porci apar discutii si, curand Napoleon il alunga pe Snowball de la ferma. Acesta din urma se transforma in sursa tuturor problemelor si dezastrelor ce se petrec la ferma. Totul este insa doar un plan inchipuit de Napoleon care e insetat si nebun de putere si simte nevoia de a da vina pe cineva pentru ce se intampla rau. Acestea sunt insa efectele unei proaste gestionari si a minciunilor porcilor.

M-a enervat naivitatea unor animale de la ferma si faptul ca ei continua sa creada orbeste in porci, doar putini punandu-si intrebari, asa cum se intampla si in jurul meu tot mai des.

Cred despre ¨Ferma animalelor¨ ca ar putea sa trezeasca niste semne de intrebare in mintea noastra si de aceea o recomand. Sa nu uitam sa privim in trecut si in prezent la ceea ce a facut si face socialismul si oamenii care-si doresc puterea si sa incercam sa ne facem un viitor mai bun, corect, un viitor in care sa avem mintea limpede si ochii bine deschisi si sa nu ne lasam orbiti de cei din jur.

Tineti minte ca regula de mai jos nu trebuie sa se aplice in nici o situatie!