Tag: istorie

Posted on

Un baiat pe lista lui Schindler – Leon Leyson

Titlu in romana: Un baiat pe lista lui Schindler

Titlu in engleza: The boy on the wooden box

Autor:  Leon Leyson

Apariție: 27 august 2013

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

La inceput am crezut ca aceasta carte este fictiune si ca se va asemana cu Baiatul cu pijamalele in dungi dar, pe masura ce o citeam, m-am documentat si am aflat ca este chiar povestea autorului, Leib Lezjon (numele Leon Leyson fiind numele sau american).

Romanele bazate pe istorii adevarate sau inspirate din cel de-al Doilea Razboi Mondial si din Holocaust imi plac mult, deoarece ne dau sansa de a cunoasta bucati din istorie pe care nu le aflam la orele de la scoala. Ele vin in completarea cunostintelor pe care le dobandim mai mult sau mai putin in anii de studiu si consider ca este foarte important sa nu uitam niciodata ce s-a intamplat.

Leon ne prezinta familia sa si tot ce au patimit acestia, cum era viata lor inainte de razboi, cum s-a transformat aceasta in timpul razboiului, cum l-a cunoscut pe Oskar Schindler si ce rol va juca acesta in viata sa. Prin ochii copilului si mai apoi al tanarului Leon vedem si cum a fost viata evreilor dupa eliberarea din lagare, cat de greu le-a fost sa o ia de la inceput si sa-si continue viata dupa toate ororile prin care au trecut si pe care le-au vazut, dupa ce au pierdut oameni dragi.

Un baiat pe lista lui Schidler nu e o carte pe care sa o uiti usor nici daca vrei, pentru ca reprezinta povestea reala de viata a lui Leon, dura, dar cu speranta ca inca mai exista oameni buni, care indiferent de natia careia apartin ii ajuta pe ceilalti. Este o carte pe care o recomand atat tinerilor cat si adultilor pentru ca limbajul nu este unul greoi ci este la indemana tuturor si in plus, nu e o carte cu un numar mare de pagini.

Posted on

Printre tonuri cenusii – Ruta Sepetys

Titlu in romana: Printre tonuri cenusii

Titlu in engleza: Between shades of grey

Autor: Ruta Sepetys

Apariție: 22 martie 2011

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Nu stiu exact sa explic de ce am amanat atat de mult lectura acestui roman. Am fost la lansarea oficiala a ¨Printre tonuri cenusii¨ de Ruta Sepetys prin toamna lui 2016 si am ramas placut surprinsa atat de autoare cat si de subiectul cartii. Acesta din urma este o tema ce-mi atrage atentia din ce in ce mai mult, si am tot citit in ultimul an carti pe aceeasi linie. Imediat dupa lansare am vazut ca toata lumea citea romanul si nu stiu daca are legatura sau nu, dar in acel moment am intrat intr-un fel de blocaj ce nu mi-a permis sa citesc cartea pana de curand.

Protagonista acestui roman este Lina, o fata de 16 ani, din Lituania. Viata ei se va schimba cu totul atunci cand, intr-o noapte de vara din 1941, in miezul noptii ea impreuna cu mama si fratele ei sunt obligati sa paraseasca locuinta familiei, din cauza faptului ca sunt considerati antisovietici. Despre tatal lor nu mai stiu nimic incepand cu acea zi.

Cei trei ajung intr-un vagon al unui tren cu destinatie necunoscuta si traiesc acolo in conditii greu de imaginat, alaturi de oameni pe care nu i-au vazut niciodata. Pe masura ce trenul inainteaza spre destinatie, nu toti oamenii reusesc sa supravietuiasca traiectului. Celor care mor, trupurile le sunt tratate fara mila iar cei care supravietuiesc abia primesc apa si paine. Pe parcursul intregii calatorii avem parte de descrieri a emotiilor si sentimentelor pe care le experimenteaza oamenii in asemenea conditii.

Lina il cunoaste pe Andrius, un baiat care datorita mamei lui a ramas in vagonul lor. Intr-una din opririle trenului, Andrius reuseste sa faca rost de ceva informatii despre tatal Linei si incepand din acel moment Lina se foloseste de talentul ei, in incercarea de a-i transmite mesaje parintelui ei despre unde i-ar putea gasi. Sfarsitul calatoriei celor care reusesc sa supravietuieasca va fi la Polul Nord, acolo unde au parte de aceleasi conditii grele, unde au sanse minime de supravietuire.

Dintre personaje, Elena Vilkas, mama Linei este cea care mi-a atras cel mai mult atentia. Este o femeie extrem de puternica si de curajoasa, care-si iubeste atat familia cat si aproapele.

Este incredibil ce a putut sa faca Uniunea Sovietica in tarile baltice. Aceasta este o bucatica de istorie despre care nu stiam. Auzisem despre deportari si stiam ca si Romania a avut parte de asa ceva, dar nu mi-am imaginat niciodata ce fel de viata au avut oamenii aceia. Iar Ruta Sepetys, prin ¨Printre tonuri cenusii¨nu ne spune doar o poveste dura, ci ne expune o poveste de viata adevarata, o poveste a supravietuirii in iad. Iar cei care au reusit sa supravietuiasca Siberiei, la intoarcerea acasa si-au dat seama ca nimic din ce au avut inainte, nu mai exista. Totul apartinea altcuiva acum. A fost mai mult decat un cosmar.

Desi nu e o lectura tocmai usoara, inocenta Linei subtiaza putin duritatea lucrurilor care se petrec in carte. Va recomand sa cititi aceasta carte daca nu ati facut-o pana acum, deoarece nu veti avea nimic de pierdut, doar de castigat. Trecutul trebuie cunoscut.

 

Posted on

Diamante azul – Care Santos

Titlu in spaniola: Diamante azul

Autor:  Care Santos

Apariție: 27 Octombrie 2015

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Imi pare ca ¨Diamante azul¨este singura carte scris de Care Santos pe care am inteles-o cel mai putin. Finalul insa a salvat-o, sau mai degraba m-a salvat pe mine de la a considera lectura aproape de un dezastru, mai mult datorita sau din cauza perioadei in care am ales sa o citesc.

Povestea in sine este extrem de interesanta si pastreaza o serie de elemente cu care Care Santos deja ne-a obisnuit: intoarcerea in timp in 3 epoci diferite: jumatatea secolului XX, a secolului XIX si inceputul secolului XVIII. Insa spre deosebite de ¨Pofta pentru ciocolata¨ de exemplu, de aceasta data povestile alterneaza, secolul se schimba de la un capitol la altul si asta mi-a creat o intreaga nebunie in cap.

Familia in jurul careia se contureaza intreaga carte este Pujola, si din cate am aflat ar fi vorba chiar despre povestea familiei autoarei. Fascinant, nu? Teresa Pujola este chiar bunica lui Care.

Lectura nu este totusi prea usoara, aceasta carte necesita timp si multa atentie din punctul meu de vedere. Din ce am mai citit, unii compara stilul din aceasta carte cu cel din ¨Incaperi ferecate¨ dar mie mi se pare mult mai greoi acesta.

Cunoastem o serie de personaje extrem de interesante, incepand cu Teresa Pujola si Teresa Marques si continuand cu Silvestre Pujola, Florian Pujola si Margarita Gomis, aceasta din urma fiind cea mai nesuferita femeie despre care am citit vreodata. Este extrem de enervanta, si cred ca autoarea a facut o treaba excelenta cu ea, deoarece pare destul de greu sa creezi un astfel de personaj. Nu de putine ori mi-am dorit ca Florian sa fie mai dur cu ea, sa nu o lase asa de capul ei, cu ideile ei. Cred ca atat fetele cat si Teresa Marques ar fi avut un alt destin de-ar fi fost asa. Seria pesonajelor este completata de profesorul de muzica, de laptar si chiar de pisica cu numele Pisica.

Ceea ce condimenteaza intreaga carte sunt intrigile, atat de reale si pe care le putem intalni si noi in viata de zi cu zi, in istoria familiilor noastre.

Spre sfarsitul cartii toate intamplarile din fiecare perioada se leaga intre ele si poti avea o imagine de ansamblu a ceea ce s-a intamplat, intrucat atunci cand citesti doar bucatele din trecut iti e greu sa iti imaginezi ce s-a intamplat. Cred ca e un mod extrem de curios de a scrie un roman dar si greu.

Daca va fascineaza povestile de viata ale familiilor, va recomand aceasta carte si va invit sa descoperiti cine este acest diamant albastru al intregului roman.

Posted on

O regina pe esafod – Hilary Mantel

Titlu in romana: O regina pe esafod

Titlu in engleza: Bring up the bodies

Autor:  Hilary Mantel

Apariție: 2012

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Imi place sa citesc sau sa vad documentare despre istorie, indeosebi in ultima vreme, despre historia Regatului Unit, atractie alimentata putin si de serialul Games of Thrones (Urzeala Tronurilor) despre care stiu ca are influente din istoria Angliei.

“O regina pe esafod” are in centru domnia lui Henric al VIII-lea, intr-o perioada in care el a rupt legatura cu Biserica Catolica, odata cu divortul de Catalina de Aragon. Dupa aceasta ruptura, Henric se casatoreste cu Anne Boleyn, lucru care accentueaza cearta lui cu Biserica Catolica.

Totusi, un Henric al VIII-lea este personajul principal al acestei carti, ci Tomas Cromwell, principalul sfetnic al regelui. Tomas a fost doar fiul unui fierar, care a luptat mult sa ajunga unde este acum.

Regele isi doreste tare mult sa aiba un fiu care mai apoi sa il urmeze la tron, dar pana in momentul in care se desfasoara actiunea in cartea noastra nu are prea mult succes. Incet, lui Henric ii atrage atentia Jane Seymour, iar Tomas Cromwell se implica in aceasta noa nebunie a regelui, tradand-o astfel pe Anne, in incercarea de a ramane langa Henric in continuare.

“O regina pe esafod” este o carte greoaie din punctul meu de vedere, incarcata de descrieri, mai ales in prima parte a romanului, dar are ceva care m-a atras: poate pe de o parte bucatica de istorie si intrigi, si poate pe de alta parte si felul de a scris al lui Hilary Mantel.

Trebuie sa mentionez ca autoarea a primit de doua ori premiul Man Booker. Daca va place si voua historia, si nu va deranjeaza lecturile cu multe descrieri, va invit sa cititi acest roman.

Posted on

Hotul de carti – Markus Zusak

Titlu in romana: Hotul de carti

Titlu in engleza: The book thief

Autor:  Markus Zusak

Apariție: 2005

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

„Hotul de carti” este inca o carte al carei film l-am vazut inainte sa citesc cartea. Au urmat o serie de recenzii despre cartea aceasta, toate pozitive. Iar cand a venit momentul sa citesc cartea, nu am mai fost la fel de incantata de ea.

De la inceput o sa mentionez ca nu mi-a placut punctul de vedere al naratorului, dar povestea este extraordinara si impresionanta. Atunci cand incepe cel de-al doilea Razboi Mondial, mama lui Liesel porneste intr-o calatorie cu trenul impreuna cu fetita si fratiorul ei. Din pacate pe drum,  baietelul moare, si acesta va fi un eveniment care o va urmari mult timp pe Liesel. Ajunse la destinatie, fata este data spre adoptie unei familii care mai au doi copii mari, ce nu mai locuiesc cu parintii.

Desi mama adoptiva este dura, o iubeste in felul ei,  iar tatal adoptiv e un om bun care ajuta pe toata lumea, in limita posibilitatilor pe care le are. Se poarta foarte frumos cu fata, si aceasta se apropie mult de el.

Pe parcursul cartii o vedem pe Liesel cum creste, cum se indragosteste, cum lupta si isi face prieteni si cum o vor ajuta cartile sa supravietuiasca. Desi actiunea se petrece in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, povestea nu se centreaza numai pe razboi, desi atacurile se impletesc cu viata de zi cu zi a oamenilor din orasul unde locuieste Liesel si noua sa familia.

Imi place mult rolul pe care il joaca cartile in intregul roman, in viata lui Liesel.

Rudy, prietenul lui Liesel imi place pentru felul lui de a fi, pentru cum tine la Liesel si cum se poarta cu ea. Au parte de multe activitati impreuna dar din pacate povestea lor se va opri la un moment dat. Este o carte extrem de trista, din cauza tuturor pierderilor pe care fetita le sufera in toti anii traiti: de la parintii naturali si fratele ei pana la oamenii pe care i-a cunoscut in orasul adoptiv. Cartea e originala si prin faptul ca este narata de insasi Moartea, un lucru ciudat si pe care nu l-am mai intalnit pana acum. Max e un alt personaj care mi-a placut, alaturi de Liesel formeaza un duo deosebit.

Hotul de carti e o carte care impresioneaza, care iti da de gandit si pe care toti trebuie sa o citim, pentru a invata ca  uneori cartile ne pot ajuta, ne pot salva si ne pot tine pe linia de plutire atunci cand simtim ca nu mai avem alte solutii.