În 2023 am reușit să citesc în total 111 cărți. Poate multe pentru unii sau poate puține. Nu e o competiție și nu alerg după numere. Însă îmi place să mă joc cu ele și, separat de Goodreads, am ținut o listă în Excel, cu câteva caracteristici de interes pentru mine: genul autorului, data publicării în original, țara de unde e autorul, numărul de pagini sau ore în cazul audiobookurilor, limba în care am citit cartea, formatul în care am citit și așa mai departe. Și acum, a sosit momentul să le pun împreună în niște grafice și fotografii.
Din cele 111 cărți citite, majoritatea au fost în format audio (45), în principal pe Voxa și Audible. Acestea au fost urmate de 43 de cărți în format fizic, paperback sau hardback. Iar ebook-urile au ocupat locul trei, cu 23. Numărul lor a scăzut destul de mult în ultimii ani, de când mi-am făcut o bibliotecă în Olanda și am cumpărat constant cărți. Probabil în 2024 numărul nu va fi cu mult mai mare, dar planul este să citesc cât mai multe cărți din biblioteca mea și să nu mai cumpăr atât de multe cărți.
Majoritatea cărților citite sau ascultate au fost în limba română. 9 au fost în spaniolă și 10 în engleză. Cred că este pentru prima dată când numărul cărților în limba engleză îl depășește pe cel al cărților în limba spaniolă. Posibil ca acest trend să se mențină în acest an, deoarece vreau să citesc mai multe cărți în engleză. Cât despre cărțile în limba română, la numărul acesta au contribuit și audiobookurile în limba română, de pe Voxa.
Douăzeci și opt de țări. Un mix destul de bun, aș zice. Cred că am atins toate continentele, și aceasta cred că este statistica mea preferată. Abia aștept să văd cum mă voi descurca în 2024, mai ales pentru că vreau să ajung la o mulțime de autori noi pentru mine.
Dacă ar fi să fac un top trei al celor mai multe cărți scrise de un autor dintr-o anumită țară, acesta ar fi:
Statele Unite ale Americii: 28
Marea Britanie: 26
România: 15
Pentru cineva care până acum câțiva ani nu citea autori români, mai ales contemporani, cred că este o mare realizare să fi citit 15 cărți ale autorilor români.
Cât despre anul când au fost publicate pentru prima dată, am citit astfel:
perioada 1800 – 1899: 2cărți
perioada 1900-1999: 18 cărți
perioada 2000-2009: 9 cărți
perioada 2010-2019: 40 cărți
2020-2023: 42 cărți
Așadar, peste 80 de lecturi au fost destul de noi, publicate după 2010. Poate în 2024 voi ajunge mai des și la clasici.
În cadrul grupurilor de carte din care fac parte #descopărautoriromani, Povești cu Mikelutza și încă unul aici în Olanda, am citit în total 17 cărți. Ca gen literar, ficțiunea și ficțiunea istorică au fost cele mai numeroase, împreună cu thriller și mister și cărțile de non-ficțiune. De altfel, îmi propusesem să citesc mai multe cărți de non-ficțiune în 2023 (fie ele memorii, self-development și self help etc.)
Judecând după genul autorului/autoarei, majoritatea lecturilor mele au fost scrise de femei. Balanța înclină destul de tare în direcția lor și mă bucură, pentru că nu am urmărit treaba asta ci mi-a venit cumva natural.
Pentru mai multe detalii despre titlurile pe care le-am citit în 2023, puteți accessa acest link: Goodreads My year in books 2023.
Cum a fost 2023 pentru voi în materie de lecturi?
Abia aștept să văd cum se va prezenta 2024 pentru mine. Nu am mari planuri, pentru prima dată nu am nici o listă de cărți pe care vreau să le citesc dar, așa cum am menționat, îmi doresc să ajung la mai mulți autori noi pentru mine. Până atunci, lecturi frumoase să avem!
În 2023 am reușit să citesc peste 105 cărți. A fost, așadar, un an plin de lecturi dar, simt că spre deosebire de alți ani, am oferit cinci stele pe Goodreads mult mai rar. Până acum, 14 cărți au obținut acest rating de la mine dar mai am cel puțin una pe care o citesc acum și care, va obține și ea un număr maxim de stele pe Goodreads.
Nu voi enumera însă toate cele paisprezece titluri care m-au cucerit ci le voi menționa pe acelea care mi-au părut a fi cele mai bune, care au trezit o anumită emoție în mine.
Primul astfel de titlu este o carte de non-ficțiune, Înconjurat de idioți de Thomas Erikson. Autorul ne vorbește despre idioți, acei oameni pe care îi întâlnim în diverse medii, acasă, în grupul de prieteni sau la muncă, și cu care nu suntem pe aceeași lungime de undă. Ni se prezintă astfel cele patru profiluri comportamentale cărora li se alocă o culoare: roșu, albastru, galben și verde. Mi-a plăcut foarte mult, mi se pare o carte practică și consider că ne poate fi de ajutor în încercarea noastră de a îmbunătăți comunicarea cu cei din jurul nostru.
Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee este un roman emoționant în care Shahab ne spune povestea ea, din copilărie până la maturitate. Cu o relație de familie complicată dar mai des întâlnită decât vrem să recunoaștem, Parinoush Saniee ne mai aduce în vizor o realitate de care ne ferim, o lecție din care sper să învățăm ceva. Nu e doar o poveste tristă, e cu adevărat genul de exemplu din care să ne luăm învățăminte.
Femeia de hârtie de Rabih Alameddine este genul de carte la care am ajuns din greșeală și care m-a cucerit. Femeia de hârtie e genul ăla despre care orice cititor ar zice că vrea să fie ea atunci când va fi mare. Cel puțin acesta este cazul meu și mi-aș dori să o văd mai des în online pentru că merită. Am găsit o protagonistă mai puternică decât crede ea, talentată, amuzantă și în care m-am regăsit. În plus, vecinele ei sunt un deliciu.
Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars de Alexandra Furnea este o lectură obligatorie pentru orice român. Este realitatea aia neagră a României, despre care toți știm că există, uneori ne-am și lovit de ea dar poate nu în măsura în care s-au lovit victimele dezastrului de la Colectiv. Un eveniment cu urmări ce n-ar trebui să rămână în amintiri șterse de timp.
Singur: viața lui Mihail Sebastian de Tatiana Niculescu mi-a oferit șansa să aflu mai multe despre viața autorului pe care l-am citit cu plăcere în facultate. Nu am știut că a fost de origine evreiască și cât a avut de suferit în perioada cea mai neagră a Europei secolului XX.
Zborul albinelor de Sofia Segovia este un roman care îmbie realitatea istorică a începuturilor anilor 1900 din Mexic cu realismul magic. Mi-a fost tare drag Simonopio și m-a înduioșat. M-am simțit tot timpul parte din poveste și n-am simțit când au trecut paginile.
Eugenia de Lionel Duroy este perspectiva Eugeniei Rădulescu, o tânără din Iași care se îndrăgostește de Mihail Sebastian. Da, acel Mihail Sebastian despre care am povestit și mai sus. Eugenia este martoră a Pogromului de la Iași și devine cumva oaia neagră a familiei unde unul dintre copii este chiar aprig susținător a ceea ce au făcut românii mai urât în perioada aia. Romanul este inspirat de jurnalul autorului și deși este ficțiune istorică, ne trezește interesul pentru istoria României din acea perioadă.
Acestea au fost titlurile mele preferate în acest an. Vouă ce cărți v-au plăcut cel mai mult?
Dacă vreți să vedeți mai multe cărți pe care le-am citit anul acesta, puteți accesa profilul meu de Goodreads sau pagina mea de Instagram.
A trecut deja prima lună din an și cu puțină întârziere, fac și eu o retrospectivă a cărților citite. Dar înainte să vorbim despre douăsprezece titluri pe care le-am terminat de citit în luna ianuarie, am scos și câteva statistici despre care vreau să povestesc.
În primul rând să vorbim despre formatul cărților. Am citit patru cărți în format audio, patru în format ebook, două care au copertă cartonată și două paperback. Opt dintre cărți au fost scrise de autoare iar patru de autori, iar acesta este unul din rezultatul care mă bucură cel mai mult. Am oferit 3 stele pe Goodreads pentru cinci dintre lecturi, 4 stele pentru alte cinci titluri și 2 stele pentru alte două dintre lecturi. Media stelelor oferite este astfel 3.75 stele. Două dintre titluri au fost citite pentru cluburile de carte din care fac parte. Am citit opt cărți în limba română, două în engleză și două în spaniolă.
Așadar, am început anul cu două cărți pe care nu am reușit să le termin în decembrie. Este vorba despre cel de-al patrulea volum al seriei Harry Potter, de J.K. Rowling, Harry Potter and the Goblet of Fire (în română Harry Potter și pocalul de foc), în ediția ilustrată de Jim Kay, și de o carte scrisă de Agatha Christie, Cinco cerditos(în română Cei cinci purceluși).
Nu știu ce ar putea fi adăugat despre Harry Potter, dat fiind că este cel de-al patrulea volum iar iubitorii știu probabil despre ce este vorba. Cititul acestor variante ilustrate, este o tradiție pentru mine, ceea ce înseamnă că în fiecare decembrie încep un volum al acestei serii. Harry se întoarce la Hogwarts pentru încă un an plin de aventuri. Acolo ajung și elevii altor două școli de magie, pentru un concurs între școli iar aproape întreaga poveste din acest volum se învârte în jurul probelor acestui concurs.
Despre Cei cinci purceluși ai lui Christie, pot să vă spun că Hercule Poirot se întoarce pentru a rezolva un mister vechi de 16 ani. Și-a omorât Caroline soțul infidel sau altcineva a dat vina pe ea? Hercule este contactat de fiica lui Caroline, care între timp a murit în închisoare, și este rugat să o ajute să dovedească nevinovăția mamei sale. I-am scăzut din steluțe pentru că mi-am dat seama cine a fost făptașul. 🙂
Următoarea carte terminată a fost Suntem dezrădăcinate de Malala Yousafzai, o carte pe care o găsiți la super preț pe Libris. Malala ne aduce aminte de povestea sa, dar atenția în acest volum este asupra altor femei, din diferite colțuri ale lumii, care au fost nevoite să fugă din diverse motive.
În încercarea mea de a găsi o metodă de a învăța mai eficient, am citit Super student de Olav Schewe. Are o serie de sfaturi destul de bune, și aș recomanda-o elevilor și studenților. E mai puțin eficientă pentru cei care studiază singuri, fără să meargă la o instituție se predă, dar am pus în aplicare un element prezentat, legat de un fel de “hărți” create pe orizontală.
Cartea clubului de carte de aici din Olanda, a fost una cu aromă de Crăciun, The Christmas bookshop de Jenny Colgan. Nu cred că este tradusă în limba română dar vă încurajez să o citiți sau ascultați în engleză, întrucât autoarea are în general cărți care pot fi încadrate la chick-lit și romance, cărți care se citesc destul de ușor, sunt plăcute și îți dau o stare bună. Ăsta a fost și cazul acesteia. O urmărim pe Carmen, o femeie care este nevoită să accepte oferta de a se muta cu sora ei perfectă și familia acesteia și să meargă la un job într-o librărie, pe o perioadă scurtă de timp (sau așa crede ea). Lui Carmen îi place să citescă dar nu își dorea neapărat să lucreze acolo și cu atât mai mult să se mute cu sora ei perfectă, femeie de carieră și mamă a trei copilași, însărcinată cu un al patrulea… Însă Edinburg e magic în timpul iernii și lucrurile se reorganizează în viața lui Carmen într-un fel la care nu s-ar fi așteptat.
La începutul anului am cerut pe Instagram câteva recomandări de cărți de dezvoltare personală, pentru că vreau să lucrez în această direcție în 2023, iar una dintre recomandări a fost Schimbă-ți atitudinea ca să-ți schimbi viața de Jeff Keller. Fără a mă face să-mi dau ochii peste cap de 1000 de ori (așa cum procedam cu acest tip de cărți în trecut), mi-a dat câteva trucuri sau idei și chiar m-a făcut să rămân focusată pe ideea de a fi pozitiv, fără a fi neapărat fals pozitiv sau exagerat.
O carte extrem de veche de pe lista mea de citit de pe Goodreads este Încă o dorință de Andres. Andreea, este o femeie pe care am cunoscut-o prin serial readers și Facebook, acum câțiva ani și atunci am adăugat și cartea ei, dar nu am apucat să ajung la ea niciodată până acum (fac un fel de curățenie în cărțile foarte vechi de pe TBR). Apropo, știați de tricourile astea faine cu #proudserialreaders?
El maestro de Auschwitz (en: The children’s Block; nu e tradusă încă în limba română) de Otto Kraus (soțul Ditei Kraus, Bibliotecara de la Auschwitz) este o carte pe care mi-am dorit să o citesc de când am aflat din O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus că și el a scris o carte. Este povestea învățătorului copiilor de la Auschwitz.
Mi-a plăcut destul de mult și încă pare destul de actuală deși acțiunea începe pe la începutul secolului XX și le are în prim plan pe două femei care au făcut istorie: Mary Pickford și Frances Marion. Chiar și Charlie Chaplin apare în carte dar și alți actori. Ne este explicat și cum erau făcute filmele mute și cum s-au adaptat creatorii acestora la evoluția către filmele cu sunet. Dintre cele două prietene, preferata mea a fost Frances.
Mica enciclopedie ikigai: Metoda japoneză de descoperire a scopului în viață de Ken Mogi a început promițător și s-a terminat dezamăgitor. M-au interesat cei cinci piloni dar nu mi-a plăcut neapărat cum s-a trecut prin ei și exemplele folosite. Parcă totul s-a transformat într-o prezentare a japonezilor și elementele specifice lor. Și ați avea dreptate dacă mi-ați reproșa că mă plâng degeaba, că despre asta e vorba în titlu, dar eu n-am găsit metoda, sau poate n-am înțeles-o?
Viscolul copiilor de Melanie Benjamin este o carte pe care mi-am dorit să o citesc pentru că acțiunea legată de viscol de întâmplă în ianuarie și am vrut să fie în ton cu această lună. Din fericire, eu n-am avut parte de un viscol, dar personajele din carte da. Și din păcate nu-i despre oameni de zăpadă și jocuri, ci despre lucruri serioase. Cartea are la bază evenimente reale și cel mai curios lucru este faptul că e vorba de o comunitate de norvegieni. Ați zice că ar fi trebuit să fie obișnuiți cu frigul, nu-i așa? Dar când iadul alb te ia prin surprindere (mai rău decât pe autoritățile române la prima fulguială), n-ai cum să iei decizii bine gândite.
Ultima lectură a lunii a fost Magia ordinii de Marie Kondo, o femei faimoasă pentru metodele ei de a organiza. Util, nu zic nu, chiar m-a motivat să fac un declutter dar m-a făcut să-mi ies puțin din minți când am citit despre cum să le mulțumim hainelor sau lucrurilor pe care le folosim sau purtăm. N-ai cum să nu pari puțin fugit de acasă dacă le mulțumești șosetelor, nu?
Cam astea au fost lecturile primei luni din an. Sunt mulțumită de cum merg lucrurile, dar sper la lecturi mult mai bune în lunile următoare. A fost o lună productivă, cum nu cred că va fi februarie, dar cu siguranță recuperez din martie încolo. Până atunci, spor la citit să avem!
Anul trecut scriam despre seriile pe care îmi doream să le termin de citit în 2022 și îmi alesesem vreo douăsprezece titluri pe care le puteți descoperi dând click pe linkul de mai sus. Dintre acestea, nu am reușit să citesc patru. Așadar, opt din douăsprezece ar fi o statistică acceptabilă, mai ales că pot considera că am terminat șase serii și anume:
Arcofa Scythe (Secera) de Neal Shusterman – un fantasy care mi-a plăcut destul de mult, mai ales primul volum.
Caraval de Stephanie Garber – tot un fantasy drăguț, care mi se pare mie că devine un pic mai dark spre finalul seriei.
Trilogia Moscova de Simon Sebag Montefiore – historical fiction cu acțiunea în Rusia din prima parte a secolului XX. Mi-au plăcut mai ales primul și cel de-al treilea volum.
Millenium – serie începută de Stieg Larsson și încheiată (momentan) de David Lagercrantz. Cărți de mister/thriller. Volumele lui Larsson rămân preferatele mele.
Liliacgirls de Martha Hall Kelly – tot historical fiction. Mi-au plăcut destul de mult poveștile spuse de autoare, cu punctele de vedere a trei femei în fiecare volum.
Jocurilefoamei de Suzanne Collins – faimoasa distopie care a furat inimile multor cititori este și una din favoritele mele.
În afara acestora, am reușit să mai avansez și cu alte serii care nu erau pe lista inițială, și asta plănuiesc să fac și în 2023. În primul rând, vreau să citesc cele patru cărți la care nu am ajuns în 2022: ultimul volum al seriei The queen of the Tearling, The fate of the Tearling de Erika Johansen (fantasy), ultimul volum al seriei Călărețul de aramă, Grădina de vară de Paullina Simons (romance/historical fiction), volumul 5 din seria Cormoran Strike, Troubled blood de Robert Galbraith (mister/thriller) și volumul 2 (și ultimul) din seria Catedrala mării, Moștenitorii pământului de Ildefonso Falcones (historical fiction).
În al doilea rând, vreau să ajung și la următoarele: volumul doi din seria Războiul Rozelor de Conn Iggulden, Treimea (historical fiction), volumele 2 și 3 ale seriei The winternight trilogy de Katherine Arden, The girl în the tower și The winter of the witch (fantasy, Rusia), volumele 3 și 4 ale seriei Prietena mea genială de Elena Ferrante, Cei care pleacă și cei de rămân și Povestea fetiței pierdute (ficțiune, Italia), volumul 3 al seriei Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, Trei surori(historical fiction, Al Doilea Război Mondial) și volumul 4 al seriei Helen Grace de M.J. Arlidge, Ghici care-i mincinosul(thriller).
Acestea sunt cărțile care fac parte dintr-o serie și, pe care îmi doresc să le citesc în 2023. Spor la citit să avem!
