Ruta subterana – Colson Whitehead

Titlu in romana: Ruta subterana

Titlu in engleza: The Underground Railroad

Autor: Colson Whitehead

Apariție: august 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

De cand am vazut varianta in limba engleza mi-am dorit romanul si m-a atras acest titlu. Asa ca in luna decembrie cartea lui Colson Whitehead s-a aflat pe lista mea de dorinte si cei de la Libris mi-au oferit-o.

¨Ruta subterana¨ face parte din categoria fictiune istorica si a fost considerata cea mai buna carte de fictiune a anului 2016. De altfel, a castigat Premiul Pulitzer in 2017.

Acest roman ce ne ofera o bucatica din istoria Americii este primul cu acest subiect pe care eu il citesc. Ideea principala este centrata in jurul sclaviei si a lipsei drepturilor africanilor, adusi cu forta intr-o tara atat de indepartata de originile lor.

Personajul nostru principal este Cora si cartea incepe cu o prezentare a familiei ei, rezumata la bunica si mama fetei. Din pacate, situatia de sclav se mosteneste dar mama Corei nu a vrut sa se multumeasca cu atat de putin si a fugit, lasandu-si singura fiica, la o varsta frageda, ceea ce o face pe Cora sa se simta parasita. Din nefericire, doar cititorul va descoperi ce s-a intamplat cu mama Corei si este trist ca personajul nostru, cheia povestii scrise de Colson Whitehead, nu va afla niciodata care i-a fost soarta femeii ce i-a dat viata.

Dupa introducerea in copilaria Corei, urmarim putin evolutia ei pe plantatia unde e tinuta si vedem cum, si ce se va intampla in mintea si in sufletul ei, pentru a se hotari sa urmeze calea mamei ei.

Despre viata la ferma am putea crede ca greutatile prin care trec sclavii i-ar face sa se apropie, dar lucrurile nu stau chiar asa. De multe ori se ataca sau isi sapa groapa unul altuia. La fel ca in lumea de astazi, exista oameni exclusi, oameni puternici, dar si pierzatori.

Asa cum spune si titlul, cartea centrala a cartii este o ruta subterana, de neimaginat, cu ajutorul careia Cora va reusi sa supravietuiasca. M-a uimit extrem de tare cantitatea de piedici de care va avea parte Cora. Fix cand ai impresia ca lucrurile vor intra pe fagasul normal, ceva se schimba si lucrurile o iau razna, situatia devenind din ce in ce mai grava. Cora pierde o multime de oameni dar castiga prieteni si cunoaste o viata pe care nu si-a imaginat-o.

In ¨Ruta subterana¨ Colson Whitehead ne pune pe tapet aspecte precum: sclavia pe plantatiile de bumbac, lipsa drepturilor si a libertatilor negrilor, cat de periculoasa ar fi pentru albi o grupare puternica a sclavilor care ar putea face o razmerita si cum se incearca controlarea nasterilor. Sunt aspecte despre care nu citim prea des in literatura de fictiune si desi unii ar considera ca sunt evenimente triste, consider ca este important sa le citim si sa le avem mereu prezente, pentru ca fara cunoasterea trecutului nu ne vom putea forma viitorul. Si astfel de evenimente si situatii nu trebuie sa se mai repete. Recomand romanul insotit de toate motivele de mai sus si daca l-ati citit deja, va invit sa imi impartasiti opinia voastra.

 

Viata e usoara, nu-ti face griji – Agnès Martin-Lugand

Titlu in romana: Viata e usoara, nu-ti face griji

Titlu in franceza: La vie esta facile, ne t´inquiète pas

Autor: Agnès Martin-Lugand

Apariție: 23 aprilie 2015

Previous: Oamenii fericiti citesc si beau cafea

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Primul meu contact cu romanele lui Agnès Martin-Lugand a fost odata cu ¨Oamenii fericiti citesc si beau cafea¨ de la care am avut  mari asteptari dar care a fost cu totul altceva decat ceea ce speram. Am ales totusi s citesc si continuarea, pentru a afla ce se va intampla cu Diane.

¨Viata e usoara, nu-ti face griji¨ incepe acolo unde s-a terminat prima carte, cu Diane intoars din Irlanda. Decide sa redeschida cafeneaua, convinsa fiind de Felix. Incepe astfel o noua etapa in viata ei, in care se centreaza exclusiv pe mica ei afacere si in viata ei intra Oliver.

Barbatul acesta e bun de pus pe rana: o accepta cu toata durerile ei, accepta faptul ca nu-si doreste sa mai fie mama, o iubeste si impreuna formeaza o relatie ce pare a avea sanse de reusita. Doar ca nu pare foarte credibila in ochii mei, intrucat tot timpul imi pare ca Edward este in umbra lor. Diane nu pare total refacuta dupa esperienta din Irlanda si faptul ca trebuie sa calatoreasca din nou intr-acolo ii da si mai tare peste cap viata.

De-aici incolo iese la suprafata sfarsitul, intrucat este o poveste extrem de previzibila. Diane se reintalneste cu Edward, afla ca acesta are un copil pe care il ingrijeste in felul sau, incercand inca sa se adapteze la aceasta noua schimbare.

Cei doi se apropie, Diane se ataseaza de copil, acesta fiind personajul meu preferat din acest roman. La intoarcea in Paris, asa cum ati banuit, Diane renunta la relatia cu Oliver.

Nu prea inteleg legatura povestii cu titlul, cum nu am prea inteles-o nici in primul volum. Numai usoara nu-i e viata protagonistei. Va recomand lectura acestei carti ca fiind una usoara, placuta, pentru relaxare, dar fara prea multa esenta.

Casa spiritelor – Isabel Allende

Titlu in romana: Casa spiritelor

Titlu in spaniola: La casa de los espíritus

Autor: Isabel Allende

Apariție: 1982

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Am incercat sa citesc acest roman prim data acum cativa ani, dar dupa doar cateva zile l-am lasat deoparte. A fost probabil un moment ales nepotrivit, dar de aceasta data am ales mai bine perioada de lecturat. Am  savurat povestea familiei Trueba de la primele pana la ultimele pagini, mai ales si pentru ca Isabel ilustreaza istoria familiei ei.

Prin vocea lui Esteban Trueba intram intr-o lume complicata, plina de elemente magice si condimentata cu elemente politice ce au un rol extrem de important si care se agraveaza pe masura ce trec paginile. Barbatul, ramas fara tata, devine capul familiei sale si plin de ambitie munceste si ajunge sa-si scoata familia din situatia financiara grea in care se afla. El este logodit cu Rosa, o fata extrem de frumoasa, angelica, din familia Del Valle, dar nu mai apuca sa se casatoreasca cu fata care-i rapeste somnul si care-i este tot timpul in gand. Suparat, Esteban pleaca la ferma ¨Las Tres Marias¨ pe care o va renova si o va transforma intr-o mosie productiva, dar va face si o multime de greseli.

Se intoarce noua ani mai tarziu la mama sa bolnava si la sora sa, Férula si reintra astfel in contact familia Del Valle. Ajunge sa se casatoreasca cu sora Rosei, Clara, care are puteri de clarviziune. Impreuna vor avea trei copii: Blanca, Jaime si Nicolas, dar Esteban mai are copii si cu fetele de la ferma dar pe acestia nu ii recunoaste. Clara are o relatie speciala si putin ciudata cu sora lui Esteban, Férula, si acesta ajunge sa fie gelos pe sora lui.

Blanca se indragosteste de unul din angajatii de la ferma tatalui sau, Pedro Tercero Garcia, dar Esteban ii desparte si o obliga pe fiica sa, insarcinata, sa se casatoreasca cu Jean de Satigny. Casnicia lor nu va dura, caci femeia il va parasi indata ce ii va afla preferintele sexuale. Fiica sa, Alba, ajunsa studenta, va fi sechestrata de catre unul din fii bastarzi ai lui Esteban.

Povestea familiei Trueba este una extrem de fascinanta, dar asa cum am spus mai sus, e foarte incurcata. Daca va plac povestile de familie va recomand acest roman, dar daca va plictisesc descrierile lungi poate ca nu e neaparat cea mai buna alegere. Mie mi-a placut mult si nu am ezitat sa ii dau 5 stelute din 5 pe Goodreas.

O mare de lacrimi – Ruta Sepetys

Titlu in romana: O mare de lacrimi

Titlu in engleza: Salt to the sea

Autor: Ruta Sepetys

Apariție: 2 februarie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Bine cunoscuta Ruta Sepetys ne aduce si de aceasta data in prim plan o poveste extraordinara cu modul ei deosebit de a scrie, care ne-a atras de la primele randuri. La fel ca si ¨Printre tonuri cenusii¨, ¨O mare de lacrimi¨ ne spune o poveste inspirata din realitate, cutremuratoare dar frumoasa in acelasi timp.

Personajele principale sunt patru de aceasta data: Joana, Alfred Frick, Florian Beck si Emilia iar actiunea se petrece in timpul cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Joana este o tanara asistenta medicala, din Lituania, care-si doreste sa se reintalneasca cu familia ei. O intalnim cand face parte dintr-un grup de oameni care incearca sa supravietuiasca si sa ajunga cu bine in Germania. Printre ei o intalnim si pe Ingrid, o fata oarba dar extrem de speciala, un copil pierdut si un batran care-l adopta ca pe nepotul sau si Eva care pare tot timpul nemultumita.

Intr-o zi, grupului li se alatura alte doua persoane: o adolescenta de 15 ani, insarcinata si un soldat. Emilia l-a intalnit pe Florian intr-un moment de cumpana pentru ea si se agata de el pana la final, intrucat il considera salvatorul ei. Florian este extrem de misterios, dar are o poveste de viata din care reiese cat de puternic este de fapt.

Alfred este cel mai ciudatel dintre cei patru protagonisti. Initial nu am inteles prea bine care-i este adevarata poveste, dar pe masura ce treceau paginile l-am inteles si rolul lui este la fel de important ca al celorlalti.

¨O mare de lacrimi¨ ne arata drumul pana la vaporul care ar trebui sa le salveze vietile si care le da speranta. Este vorba despre Wilhelm Gustloff.

Posibil ca numele sa va sune cunoscut. Si daca nu, atunci va spun eu ca numele acestui vas este si el real si acesta, la fel ca si Titanicul sau Louisitania a avut parte de o tragedie. Din pacate cazul nu este aproape deloc cunoscut sau cel putin eu nu auzisem deloc despre ceea ce a fost cea mai mare tragedie maritima din istorie.

In lupta pentru suprematie si putere nu s-a mai tinut cont ca pe vas erau copii, raniti si refugiati. Si din pacate astfel de victime sunt si astazi in aceleasi situatii, tot din cauza dorintei de putere.

¨O mare de lacrimi¨ este o lectie pe care fiecare dintre noi trebuie sa o invete, o carte pe care toti trebuie sa o citim.  O recomand din suflet si ar fi un minunat cadou de Craciun atat pentru adolescenti cat si pentru adulti.

 

Belgravia – Julian Fellowes

Titlu in romana: Belgravia

Titlu in engleza: Belgravia

Autor: Julian Fellowes

Apariție: 5 iulie 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

La Downtown Abbey nu m-am uitat, dar nu am putut sa nu fiu curioasa cu privire la aceasta carte. Mi-a atras atentia comparatia cu faimosul serial si coperta atat de frumoasa. Romanul Belgravia mi-a fost oferit de Libris si face parte din literatura universala.

Un alt punct care mi-a placut extrem de mult a fost perioada in care s-a petrecut prima parte a romanului: in vara anului 1815, in Bruxelles, cele mai importante persoane ale societatii britanice se reunesc pentru a petrece o seara de neuitat la petrecerea ducesei Richmond. Dincolo de frumoasa petrecere, a doua zi, mare parte din tinerii participanti vor muri in marea batalie de la Waterloo.

Sophia Trenchard este o fata extrem de frumoasa, fiica unui comerciant prosper, care a ajuns la o buna situatie finanaciara muncind pe branci si care isi doreste sa intre in lumea buna a societatii. Ambitiile sale sunt alimentate si de fiica sa, dar nu si de sotia acestuia, care se multumeste cu ceea ce are.

Douazeci si cinci de ani mai tarziu regasim o parte dintre personajele pe care am avut ocazia sa le cunoastem in 1815, mai tristi dar multi mai bogati. Intr-atat de bogati incat se muta in Belgravia, unul dintre cartierele la moda din Londra. Domnul Trenchard nu mai este doar un comerciant, a intrat in industria constructiilor iar parte din frumoasele case ale cartierului unde locuieste sunt construite de el si asociatii lui. Sotia lui incepe sa se imprieteneasca cu doamne din lumea din care el inca nu face parte cu adevarat, oricat si-ar dori. Iar fiul lui este cea mai mare dezamagire a sa, intrucat nu e dornic sa se implice deloc in afacerile tatalui.

¨Belgravia¨ este o poveste plina de secrete, de drama si tragedia. Douazeci si cinci de ani mai tarziu, Sophia nu mai face parte din povestea noastra, dar secretele pe care le-a avut si pe care le-a lasat din urma sunt cele care vor schimba intreaga societate pe care o cunoastem in romanul lui Julian Fellowes.

Imi place mult doamna Trenchard, imi place caracterul calm si frumos al dumneai. Imi place chiar si nora ei pentru ceea ce face in ultima parte a rolului pe care ea il joaca in carte. In schimb, nu mi se pare deloc in regula ceea ce face domnul Trenchard pentru ca mi se pare ca nu ii ofera libertate fiul sau sa faca ceea ce isi doreste. Practic, din cauza asta este si dezamagit, dar in fond cred ca vina este chiar a lui. Imi place ca pana la urma intentiile celor doi tineri, Sophia si iubitul ei, au fost bune si corecte, desi tanara femeie a suferit enorm.

Imi place mult cum a scris Julian Fellowes, te invaluie cu povestea si te face sa intri in scena cu personajele romanului. Recomand cartea pentru serile friguroase de decembrie in care ne putem bucura de carte impreuna cu o cana de ceai cald.