Tag: poveste de viata

Posted on

Jane Eyre – Charlotte Bronte

Titlu in romana: Jane Eyre

Titlu in engleza: Jane Eyre

Autor:  Charlotte Bronte

Apariție: 16 octombrie 1847

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

In ultimii ani nu am prea citit clasici, desi imi doream dar parca nu gaseam niciodata momentul potrivit. Asa ca am profitat de provocarea lansata pe un grup de Facebook (Lorelei’s Book Club) in luna septembrie, si am citit aceasta carte care reprezinta una din cele mai recomandate romane clasice.

In liceu am citit o varianta mai scurta a acestui volum, in limba engleza asa ca stiam ce voi gasi intre paginile ei. Dar asta nu a insemnat ca nu m-am putut bucura de aceasta poveste.

La inceput, o cunoastem pe Jane ca o fetita de 10 ani, orfana, care a ajuns sa locuiasca cu matusa ei, doamna Reed, care dupa moartea sotului ei se poarta foarte urat cu copilul si face o multime de diferente intre ea si copii ei. Vedem cat de urat se poarta ceilalti copii cu ea, iar cand se apara tot ea este pedepsita. Curand ajunge la o scoala pentru fetite orfane, unde nu o duce mai bine dar cel putin nu mai este la fel de chinuita ca in casa matusii sale.

M-a impresionat prietenia pe care o are cu una din celelalte fetite, Helen Burns. Jane Eyre simte pentru Helen afectiune, tandrete si respect si amintirea acesteia va fi cu ea intotdeauna.

La implinirea varstei de optsprezece ani, protagonista noastra devine profesoara  chiar in orfelinatul unde a crescut si curand paraseste institutia si ajunge in casa domnului Rochester Edward ca si guvernanta a micutei Adele. De-aici inainte viata ei capata un alt sens.

Nu m-am atasat prea mult de nici un personaj, majoritatea fiindu-mi chiar antipatice: de la matusa si copii acesteia pana la insusi Dl Rochester sau John Rivers, acesta din urma parandu-mi lunatic. Singurul personaj care m-a intrigat si m-a atras, care m-a facut curioasa a fost Helen Burns.

M-a amuzat teribil o scena dintre Jane si domnul Rochester, cand barbatul recunoaste ca vrea sa se casatoreasca, iar fata ii marturiseste ca isi doreste sa paraseasca casa cand asta se va intampla. Rochester ii spune: “O sa te cocoti pe piramidele din Egipt” si ii cere banii inapoi, atunci cand Jane ii spune ca va da un anunt pt a-si cauta un nou loc.

Charlotte Bronte nu e degeaba preferata multora dintre cititori. Are un fel deosebit de a scrie si de a aseza o astfel de poveste atragandu-ne in lumea lui Jane Eyre. Finalul este deosebit si va recomand si voua cartea. Cred ca face parte dintre romanele pe care trebuie neaparat sa le citim cel putin o data in viata.

Posted on

Istoria iubirii – Nicole Krauss

Titlu in romana: Istoria iubirii

Titlu in engleza: The history of love

Autor:  Nicole Krauss

Apariție: mai 2005

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

O buna perioada de timp mi-am dorit foarte mult aceasta carte, ceea ce mi-a creat si niste asteptari extrem de mari in ceea ce o priveste. Cireasa de pe tort a fost si ca in perioada cand am cumparat-o, am vazut o postare pe Instagram de-a Andreei de la Serialreaders unde spunea ca e cartea ei favorita sau printre favorite si ca e foarte frumoasa.

Nu ma asteptam deloc la ceea ce am regasit in carte si desi nu a corespuns asteptarilor mele, mi-a placut destul de mult, intr-atat incat i-am dat 4 stele din 5 pe Goodreads.

Protagonistii cartii noastre sunt Alma Singer si Leo Gursky. Ea are paisprezece ani si locuieste in New York iar el este un batran singuratic si neadaptat societatii in care isi duce zilele. Leo traieste cu amintirea iubirii pierdute in adolescenta, cu saizeci de ani in urma, in Polonia si careia i-a scris o carte intitulata “Istoria iubirii”.

Poate va intrebati care este legatura dintre adolescenta noastra si batranul nostru. Ei bine, mama Almei traduce o carte careia ii dedica multa pasiune, ceea ce fetei ii atrage atentia si porneste in cautarea misteriosului autor.

Leo locuieste cu amicul sau, Bruno, si impreuna formeaza o echipa haioasa in felul lor. Povestea de viata a lui Leo este trista dar trezeste admiratie: este un barbat care toata viata a iubit o singura femeie, desi aceasta s-a casatorit cu altcineva si destinul nu i-a mai adus nicicand impreuna. Ii ramane totusi copilul Almei, Isaac, pe care Leo il urmareste din umbra toata viata si dincolo de ea.

Pe de alta parte, Alma, dincolo de curiozitatea starnita de carte mamei ei este direct interesata sa il cunoasca pe autor intrucat numele ei a fost ales dupa protagonista cartii respective.

Ce mi se pare foarte frumos in acest roman este amestecul dintre trecut si prezent, dintre locurile din Europa, Israel si Statele Unite ale Americii, de-a lungul a mai bine de saptezeci de ani.

Recomand cartea iubitorilor de istorie, de povesti de iubire, de trecut si prezent, celor care isi doresc sa rada si sa planga cu fiecare pagina ce trece.
Posted on

Un barbat si o femeie – Jojo Moyes

Titlu in romana: Un barbat si o femeie

Titlu in engleza: The one plus one

Autor:  Jojo Moyes

Apariție: 27 februarie 2014

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Mi-a fost destul de greu sa incep sa scriu aceasta recenzie deoarece tot ce am citit pana acum de la Jojo Moyes mi-a placut foarte mult. Nu ma intelegeti gresit, si aceasta carte mi-a placut, doar ca nu mi s-a a parut la fel de buna ca celelalte.

Un barbat si o femeie ne prezinta povestea unei familii mai putin obisnuite si a unui barbat bogat, Ed care apare in viata lor si ceea ce vor face impreuna le va schimba vietile pentru totdeauna.

Jess munceste pe branci pentru a-si intretine familia, neavand suportul fostului sau sot care se poarta ca o victima si in plus, femeia se ocupa si de copilul dintr-o casatorie anterioara a acestuia. Nicky este considerat ca fiind parte din familie de catre Jess si de catre surioara lui dar, ca orice adolescent diferit are parte de o multime de probleme la scoala. De fapt el este vazut ca fiind diferit de catre ceilalti, in fond acesta fiind un adolescent normal si inteligent. Tanze este fiica biologica a lui Jess, este foarte desteapta si iubeste matematica.

Ed este tipicul baiat inteligent care reuseste in viata, creeaza o super afacere impreuna cu cel mai bun prieten al sau, dar dintr-o iluzie si din cauza naivitatii sale ajunge pe marginea prapastiei.

Soarta ii aduce pe Jess si pe Ed impreuna, ajutata fiind si de dorinta lui Tanze de a merge la olimpiada de matematica. Aceasta ar avea sansa sa mearga la un liceu privat, primeste bursa dar are nevoie si de participarea la aceasta olimpiada pentru a completa bursa.

Cu catel, cu purcel, cu copii dupa ea, Jess si Ed pleaca cu masina in aventura vietii lor, in care se vor confrunta cu realitatea problemelor pe care incearca sa le ascunda.

Imi place mult Tanze, iar cel mai mult imi place Nicky, dar Jess m-a enervat la culme. A fost atat de imatura si de ireala incat ma scotea din minti, exagera cu precautiile ei si cu decizia de a nu vorbi si de a nu spune lucrurilor pe nume la momentul potrivit.

I-am dat doar 3 stele din 5 atat datorita aspectelor legate de Jess, pe care le-am mentionat cat si din cauza faptului ca este o carte exprem de previzibila. Ne putem da seama cu usurinta inca de la inceput cum se va termina toata povestea, desi recunosc ca e destul de interesant cuprinsul: avem parte atat de momente haioase cat si de situatii dificile.

Un barbat si o femeie este o carte potrivita pentru o zi de weekend, cand avem nevoie de ceva mai usor de lecturat.

Posted on

Sotia plantatorului de ceai – Dinah Jefferies

Titlu in romana: Sotia plantatorului de ceai

Titlu in engleza: The tea planter´s wife

Autor:  Dinah Jefferies

Apariție: 27 august 2015

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

¨Sotia plantatorului de ceai¨ a ajuns la mine datorita reclamei intense facute pe Facebook. Si ma refer la cititori. Nu am citit pareri foarte detaliate, doar o vedeam recomandata si desi nu stiam la ce sa ma astept, a fost o supriz placuta. Nu mi se pare neaparat genul de carte pe care am citit-o in ultima vreme, dar mi-a colorat frumos cateva zile de vacanta.

Actiunea incepe in anii 1925, cand Gwendolyn Hooper se casatoreste si-si urmeaza sotul in Ceylon. Din pacate face intreaga calatorie singura, intrucat Laurence a fost nevoit sa se intoarca mai repede. Este nerabdatoare sa il reintalneasca si prima seara pe care o petrec impreuna in superba lume noua pentru tanara sotie este exact cum se astepta.

Din momentul in care ajung la resedinta lor, barbatul se schimba si asta o sperie putin pe Gwendolyn. Aceasta incepe sa se ocupe de casa, sa cunoasca muncitorii si plantatiile de ceai din jurul casei. Intr-o lume in care exista o separare clara intre muncitori si stapani, femeia incearca sa-i ajute pe cei care au nevoie, chiar daca primeste critici pentru asta.

Atmosfera din Ceylon este de poveste, imi place cum autoarea a creat peisajul. Insa problemele nu lipsesc. Fericirea care soseste atunci cand afla ca vor deveni parinti este umbrita cumnata lui Gwendolyn, mereu prezenta si extrem de ciudata din punctul meu de vedere, si de prezenta unei femei din Ameria, vaduva, si cu care Laurence a avut o legatura. Gelozia este prezenta in sufletul femeii, oricat incearca sa lupte cu ea.

In seara cand da nastere celor doi copii, descopera un lucru care ii va schimba soarta pentru totdeauna. Risca sa piarda totul din cauza a ceea ce ar explica culoarea pielii unuia dintre copii si asta o face sa ia o decizie gresita. Asta este si ce nu mi-a placut: ca nu a avut curajul si puterea de a spune adevarul si de infrunta orice ar fi venit cu asta. Si pentru acest lucru a platit enorm.

In concluzie, povestea mi-a placut mult, finalul e frumos, desi au parte de atat de multe probleme, Laurence si Gwen trec peste toate impreuna si invata sa comunice si faca sa functioneze relatia pe care o au. Este un bun exemplu ca poti merge mai departe chiar daca uneori nu iei cele mai bune decizii. Si cel care a salvat totul in aceasta carte a fost, din punctul meu de vedere, Laurence, chiar daca vocea noastra este Gwendolyn.

Posted on

Oamenii fericiti citesc si beau cafea – Agnès Martin-Lugand

Titlu in romana: Oamenii fericiti citesc si beau cafea

Titlu in franceza: Les gens heureux lisent et boivent du café

Autor:  Agnès Martin-Lugand

Apariție: Decembrie 2012

Followed by: Viata e usoara, nu–ti face griji

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Aveam atat de multe asteptari de la aceasta carte dar, se pare ca a fost cu totul altceva decat ma asteptam. A inceput promitator, chiar daca trist, dar am avut incredere aproape tot timpul in personajul Diane, ca va iesi la liman. A facut-o probabil dar in felul ei, altfel de cat ne-a dat de inteles pe parcursul lecturii.

Dupa moartea sotului si fiicei ei intr-un tragic accident, Diane se izoleaza, renunta la vise, la afacerea ei si la viata ei si ramane inchisa in casa, in ciuda eforturilor prietenului sau cel mai bun, Felix, care incearca sa o aduca pe linia de plutire.

Intr-o zi insa, Diane ia decizia de a porni de la capat, intr-un mic sat din Irlanda, un tinut extrem de atragator din punctul meu de vedere. Pentru femeia indurerata totul e doar un refugiu. Inchiriaza o casa in fata marii, dar ceea ce ar fi fost linistea pentru ea, se transforma intr-o nebunie indata ce descopera ca are un vecin antipatic, Edward.

M-a intrigat la inceput prezenta lui Felix, am crezut ca va avea un rol ceva mai important si diferit fata de cel pe care l-a avut. Apoi, schimbarea pe care a experimentat-o Diane la un moment dat in relatia cu vecinul sau a fost parca prea brusca. A fost insa o poveste atat de frumoasa, si care m-a surprins atat de tare cand am vazut intorsatura pe care au luat-o lucrurile intre ei. Practic, mi se pare ca tot ce a castigat Diane a pierdut odata cu decizia ei de aproape de final.

As putea spune ca Edward a fost preferatul meu dintre personaje, dar cred ca farmecul lui a disparut odata cu aparitia altei femei. A dat dovada de slabiciune, dar a fost credibil in acest trio. Cred ca preferatii mei au fost in schimb cuplul de la care a inchiriat Diane casa si sora lui Edward. Si bineinteles, cainele, care este genial.

Despre peisajul din satul mic al Irlandei nu ar mai fi nimic de zis. Cred ca in acest moment, cine m-a citit in ultima vreme si-a dat seama ca ador peisajele acestui colt de lume, descrise in cartile pe care le citesc.

Mi-as fi dorit ca titlul sa fie ceva mai dezvoltat in carte, sa-i regasim esenta in intamplari dar, in afara faptului ca reprezinta numele cafenelei Dianei si a lui Felix, mai multa legatura cu actiunea eu nu am gasit.

In plus, imi doream atat de mult sa citesc continuarea, sa aflu ce s-a mai intamplat cu acest personaj atat de schimbator si dupa ce “Oamenii fericiti citesc si beau cafea” a fost redeschis. Recunosc ca desi auzisem despre cartile lui Agnes Martin-Lugand, nu m-am documentat prea tare si initial am fost indusa in eroare de “Imi pare rau, sunt asteptata…” in sensul ca, am crezut ca aceasta a aparut inaintea cartii “Viata e usoara, nu-ti face griji”, dar la o cautare mai atenta pe site-ul editurii Trei, m-am lamurit, si curand o sa citesc si cel de-al doilea roman cu povestea lui Diane.

Recomand cartea indragostitilor de speranta, celor care isi doresc un impuls sa o ia de la capat odata cu Diane si celor care isi doresc sa se piarda cateva zile intr-o poveste al carei final nu-l vor intui usor.

Sursa photo: Goodreads