Titlu in romana: Adam si Eva
Autor: Liviu Rebreanu
Apariție: 1925
Nota: 2/5
Adam si Eva este din cate stiu si am vazut, cartea de dragoste preferata a mai multor cititori. Pe mine in schimb nu m-a prins deloc povestea, nu stiu de ce. Poate pentru ca nu am citit-o mai devreme, poate ca mi s-ar fi parut altfel daca o citeam in adolescenta.
Romanul este format din sapte povesti care nu par a avea legatura una cu cealalta, dar care au ceva in comun: toate pleaca de la ideea ca sufletul isi cauta perechea.
Capitolele au numele unei femei, care mai apoi apare in poveste. Fiecare istorioara pleaca de la povestea vietii unui barbat, primul dintre acestia fiind Mahavira si continuand cu Unanomu, Gungunum, Axius, Adeodatus, Gaston si terminand cu cel mai important, Toma Novac.
Intr-un anumit moment al vietii fiecaruia dintre ei, o cunosc pe femeia vietii lor, intruchipate de Navamalika, Isit, Hamma, Servilia, Maria, Yvonne si Ileana.
Doar ca desi destinul ii face sa se intalneasca, tot el ii desparte caci in primele sase capitole povestea lor se termina tragic. Nu mi-a placut cum actioneaza barbatii atunci cand le cunosc pe doamne, parca-si pierd mintile si asta le aduce sfarsitul.
Mi se pare buna ideea pe care a pus-o pe hartie Rebreanu, doar ca mi s-au parut greoaie anumite cuvinte si aspecte din povesti si nu mi-a placut ca nu a insistat un pic mai mult pe personajele feminine. Ele sunt descrise doar din punct de vedere al barbatilor si nu prea fac mare lucru.
Cel mai mult mi-au placut ultimele doua capitole, Ileana cu Toma Novac si Yvonne cu Gaton.
In toate cele sapte capitole este vorba despre acelasi suflet care-si cauta perechea si care reuseste sa ramana alaturi de ea abia in cea de-a saptea viata, cel putin ceva mai mult decat in vietile anterioare.
Pentru mine lectura a fost monotona pentru ca mi-am dat seama de cum vor fi lucrurile dupa sfarsitul celui de-al doilea capitol, dar as fi curioasa sa aflu cum vi s-a parut voua.